Președinția germană a Uniunii Europeană se dovedește una destul de complicată, de la COVID-19, la Brexit până la blocajul Ungariei și Poloniei cu privire la fondurile care vor ghida UE în următorii șapte ani. Printre dosare grele, desigur că au avut timp și de o serie de angajamente pe partea de transformare digitală, mai ales că una din prioritățile președinției este „o Europă mai puternică și mai inovativă” și se referă și la suveranitatea digitală a Uniunii. Totuşi, aşa cum se afirmă în documentul preşedinţiei, ca să extinzi suveranitatea digitală a UE, trebuie ca toate statele să știe la ce se referă și ce pot face pe plan intern pentru asta.
Aici intervine declaraţia semnată pe 8 decembrie – Berlin Declaration on Digital Society and Value-based Government (Declarația asupra Societății Digitale și a unei Guvernări bazate pe valori) – între statele membre. Desigur, a semnat și România. Deși ai primit răspunsul de la întrebarea din titlu, îți sugerez să citești mai departe. Devine interesant.
Ce este și ce nu este declarația:
- Nu este un document cu valoare juridică, dar reprezintă un angajament benevol al statelor membre către anumite direcții de politici publice pe partea digitală
- Este diferită de strategiile Comisiei Europene – doar în formă, nu în conținut totuși, deoarece acestea conțin cam aceleași lucruri
- Repet: Nu este un document obligatoriu sau o lege, dar poate fi preluat de către celelalte instituții, în speță Comisia Europeană, pentru a gira o serie de elemente de politică publică
Ce idei principale se remarcă? Din seria am citit eu ca să nu trebuiască să te chinui tu..
Documentul este structurat pe două direcții: principii ale societății digitale și guvernării și angajamente ale statelor membre pe cinci ani. Principiile prezentate:
- Respectul pentru drepturile fundamentale și valorile democratice și valabilitatea acestora și în spațiul digital
- Participarea socială și incluziunea digitală pentru a contura viața digitală
- Alfabetizarea digitală și legitimizarea (empowerment)
- Securitate şi încredere în interacțiunile digitale cu guvernul
- Suveranitate digitală și interoperabilitate
- Sisteme centrate pe om și tehnologii inovative în sectorul public
- Societate rezilientă și sustenabilă
Lucrurile astea cam par de bun simț așa și faptul că statele membre au acceptat ideile de bază este un pas bun în direcția corectă. De la principii la implementare și politici e totuși cale lungă bătută de diferite interese naționale și private. Aici intervine partea de angajamente de politici. Voi relua câteva idei, unele de bun simț, altele noi pentru politica digitală:
- Organizarea de schimburi de experiență pentru a crește gradul de conștientizare între statele membre cu privire la transformarea digitală bazată pe valori
- Serviciile publice digitalizate să ofere un exemplu serviciilor private prin incorporarea drepturilor fundamentale în aplicațiile de e-guvernare
- Încurajarea mGov – guvernării mobile (noi de abia avem eGov)
- Inițiative de promovare a tehnologiilor și abilităților digitale prin ambasadori digitali (hooray for digitalpolicy.ro!)
- Încurajarea pregătirii cetățenilor și a participării acestora în procesul de realizare de politici
- Inteligență artificială care nu este o cutie neagră – adică poate fi explicat mecanismul său de funcţionare într-o manieră inteligibilă pentru cine are minime cunoştinţe de tehnologie
Ce ar putea însemna asta pentru tine - cetăţean român?
- Direcția „tech-led”
- Direcția „human-based”
Dacă e „tech-led”, prioritatea este dezvoltarea tehnologiei pentru a atinge scopul de neatins 100%, anume digitalizarea. Asta înseamnă că autoritățile vor dezvolta aplicații și programe pentru plata taxelor, înregistrarea documentelor de stare civilă, calcularea bazei de impozitare, etc. Bine, nu? Da, dar aceleași autorități nu vor pune la fel de mult accent pe implicarea cetățenilor, dezvoltarea abilităților digitale și nici nu îți vor explica ce vor face de fapt cu datele tale sau cum va lua decizii pe bază de inteligență artificială în a-ți acorda sau nu niște beneficii.
Asistăm la o criză a încrederii în democrație în Europa, fiind astfel nevoie de o reconectare între guvernanți și cetățeni.
Mohamed Ridouani, primarul orașului Leuven într-o discuție la forumul Eurosfat, 2020
Ce va face România?
Da, printre prioritățile fostului guvern se număra digitalizarea, și sigur va fi și printre prioritățile viitorului guvern (fingers crossed pentru un minister?!)
Conform fostului guvern, „Obiectivul digitalizării, din punctul nostru de vedere, este acela de a îmbunătăți calitatea serviciilor, produselor care sunt oferite de administrație către societate, către companii, către persoane fizice și să reducem timpul de soluționare, să reușim să oferim toate aceste produse și servicii în condiții optime, care să permită o accesibilitate și o soluționare cât mai rapidă a tuturor problemelor pe care le au cetățenii în relația cu administrațiile.” (Sursă: https://www.adr.gov.ro/autoritatea-pentru-digitalizarea-romaniei-a-organizat-in-prezenta-prim-ministrului-ludovic-orban-evenimentul-de-informare-privind-rolul-centrelor-de-inovare-digitala/)
- (noi statele n.tr.) Vom prezenta anual progresul cu privire la implementarea acestei declarații
- (noi statele n.tr.) Vom seta prioritățile menționate în cadrul statelor noastre și vom sublinia faptul că MFF (Cadrul financiar multianual) și NextGenEU pot sprijini realizarea măsurilor și angajamentelor prezentate (urmează aici un articol despre digitalizare în planul național de redresare și reziliență!)
Deci? Se prea poate ca să existe o trezire în acest sens în România – să existe transformare digitală cu gândul la oameni dacă tot vom avea o schimbare de resursă umană în administrația centrală. Până atunci rămân cu un no comment din indexul DESI al Uniunii Europene cu privire la politicile românești și nu, nu e vorba de statistici seci:
„În februarie 2015, România a adoptat Strategia națională privind Agenda Digitală pentru România 2020, în care sunt definite patru domenii de acțiune. Măsura în care România a realizat angajamentele prevăzute în strategie este necunoscută. De asemenea, nu este clar dacă România are în plan să evalueze punerea în aplicare a strategiei și dacă intenționează să prezinte un raport privind situația actuală”.
