Spuneam în urmă cu ceva vreme că mi-aș dori mai multe discuții despre transformarea digitală și despre schimbările care ne pasc în perioada următoare. De ce? Pentru că intuiesc că nivelul scăzut al competențelor digitale, coroborat cu lipsa acțiunilor concrete în ceea ce privește serviciile publice digitale, îi fac indiferenți pe cei mai mulți români. Să mai zic că românii sunt interesați mai degrabă de drumuri, poduri, parcări etc? N-au ei vreme de așa ceva. Mai ales că am primit o grămadă de comentarii despre proiectul acesta în acest ultim an, comentarii de tipul nu înțeleg despre ce scrii tu acolo. [a se citi: și nici nu mă interesează].
Cel mai recent Eurobarometru despre societatea digitală a venit oarecum să confirme bănuiala pe care o aveam legat de acest subiect. Cercetarea acoperă percepția cetățenilor europeni cu privire la utilizarea uneltelor digitale și accentul pe care îl pun aceștia pe activitatea lor în spațiul digital. Rezultatele acestei cercetări vor ajuta la fundamentarea declarației privind principiile și drepturile digitale. Și dacă tot mi-am bătut gura deja de câteva ori despre importanța unor astfel de principii digitale în design-ul politicilor publice legate de tehnologie, m-am gândit că ar fi util să vedem cum văd românii spațiul digital și care cred ei că sunt lucrurile importante în spațiul digital. Spoiler alert: vei fi dezamăgit/ă la finalul acestui articol.
Despre ce e vorba?
- percepția românilor asupra importanței uneltelor digitale – comparație cu UE27
- principalele îngrijorări în ceea ce privește spațiul digital
- importanța pusă de români pe o serie de reguli care s-ar putea constitui în principii și drepturi digitale
- câteva recomandări de acțiune pe mai departe
Cum văd românii viitorul digital?
Importanța pe care o acordă românii uneltelor digitale în viitor este cea mai scăzută decât toate celelalte state europene. 61% cred că vor fi importante în viitor – cu variație – față de 81% cât este media europeană. Mai mult decât atât, 22% cred că nu vor fi prea importante în viitor. Din nou, cel mai ridicat procent de la nivelul statelor europene. În total, 35% cred că uneltele digitale și Internetul nu vor fi importante în viitor. Captivant acest proces, având în vedere că suntem aproape campioni europeni la utilizarea social media și avem un nivel scăzut de competențe digitale. Observ aici poate o potențială lipsă de interes în ceea ce privește uneltele digitale care se corelează cu nivelul scăzut de transformare digitală a companiilor și a serviciilor publice.
Mai mult, pare-se că nu avem nicio viziune prea pozitivă cu privire la efectele acestora asupra vieții noastre. 52% din noi cred că tehnologiile ne vor aduce la fel de multe dezavantaje ca avantaje. Putem corela asta cu apetitul scăzut către schimbare pe care-l avem noi românii, conform modelului lui Hofstede. Mai putem corela cu cunoștințele relativ scăzute despre tehnologie și cum funcționează inovația.
Ce îi îngrijorează pe români în legătură cu uneltele digitale?
- atacurile cibernetice și criminalitatea cibernetică
- siguranța și bunăstarea copiilor
- utilizarea datelor personale și informațiilor de către administrații și companii
- dificultatea unor persoane de a accesa Internetul
- siguranța și bunăstarea copiilor
- atacurile cibernetice și criminalitatea cibernetică
O societate fără prințipuri vasăzică nu le are...
Aici nu mai suntem chiar ultimii, dar nici nu stăm foarte bine la recunoașterea unor drepturi pe care le avem în spațiul online. Eurobarometrul explică și faptul că respondenții mai tineri înregistrează procente mai ridicate la această întrebare, semn al diferenței dintre generații în utilizarea Internetului. Oricum, cifrele înregistrate de România arată lipsa de discuții pe acest subiect, nu în bulele social media, unde e plin de ele, ci in the real world. Aici poate ați putea spune că astea sunt first world problems, dar problema e că din ce în ce mai mare parte din viață ne-o desfășurăm în spațiul online. Ar trebui să fim conștienți că spațiul online nu este ceva fundamental diferit de offline. Dacă afli asta, poate te gândești de două ori până scrii ceva offensive pe social media.
Următorul grafic e și mai revelator și îl las așa fără comentarii aici.
În ceea ce privește lista de principii care ar fi relevante pentru viața digitală, europenii au plasat următoarele pe primele locuri. Spre exemplu:
- 90% sprijin pentru principiul accesului la servicii publice digitale
- 90% sprijin pentru principiul informării cu privire termenii și condițiile aferente conexiunii la Internet
- 85% sprijin pentru acces online la datele lor de sănătate, inclusiv să aibă control permanent asupra informațiilor
- 90% sprijin pentru acces la educație și pregătire pentru dezvoltare abilităților digitale și 88% la educație digitală de calitate
Scorurile respondenților români în privința sprijinului pentru aceste principii se află aproape peste tot printre ultimele din Uniunea Europeană.
- 74% sprijin pentru principiul accesului la servicii publice digitale (90% media europeană)
- 75% sprijin pentru accesul la datele de sănătate (85% media europeană)
- 81% sprijin față de principiul informării cu privire termenii și condițiile aferente conexiunii la Internet (90% media europeană)
Veți spune că nu sunt mici diferențele de procente și că nu contează de fapt, având în vedere că sprijinul e majoritar. Problema e că per total, suntem constant ultimii în aceste testări de percepții. Mai mult, să ne uităm și la procentele celor care nu consideră că aceste lucruri sunt importante sau nu știu despre ce e vorba:
- 11% nu știu dacă ar trebui să aibă acces la datele de sănătate, iar 14% spun că nu e o chestie prea importantă
- 17% spun că nu e foarte importantă ideea accesului extins la serviciile publice digitale
Ne putem uita și la concordanța dintre temele europene pe digital și percepția românilor. Spre exemplu:
- identitatea digitală – tot pe ultimul loc – 72% sprijin față de 85% media europeană
- confidențialitatea comunicațiilor – tot pe ultimul loc – 77% față de 91% media europeană (9% nu știu)
- protecția împotriva aplicațiilor riscante sau lipsite de etică ale tehnologiilor digitale, inclusiv inteligența artificială – tot ultimul loc – 76% față de 87% media europeană (14% consideră că nu e important)
- promovarea gândirii critice în spațiul online, în special atunci când se folosesc rețelele sociale – tot ultimul loc – 76% față de media europeană de 87% (16% nu consideră că e important)
Ca să fie tabloul complet, am căutat un grafic unde nu suntem ultimii. Se pare că suferim din cauza birocrației românești în așa fel încât nu suntem ultimii în EU la sprijinul principiului că datele ar trebui trimise doar o dată atunci când interacționăm cu administrația publică. Surprinzătoare e apariția Estoniei sub noi, dar ei nu mai au de mult traumele statului la coadă pentru împins hârtii. Normal că nu te interesează să dai date de două ori când o faci de la căldurică de acasă 🙂
Unde mergem de aici?
Cât de semnificative sunt cifrele astea? Depinde cum o prezinți. Poți să zici așa: 61% dintre români consideră uneltele digitale vor fi importante în viața lor în 2030! Oau, ce procent ridicat, e bine. Da, dar 35% zic că nu vor fi importante. Și tot așa. Înțelegeți ce vreau să spun.
Ce mi se pare mie semnificativ:
- că suntem aproape constant pe ultimele locuri la sprijin pentru aceste principii/drepturi pe care ar trebui să le avem în spațiul digital – aproape indiferent de întrebare. E ca și cum nu ne-ar păsa extraordinar de mult de ceva anume. Exagerez, desigur, dar această plasare se corelează cu competențele digitale scăzute, cu lipsa unei viziuni clare dincolo de trebuie să îmbunătățim competențele digitale și cu lipsa discuțiilor extinse pe tema asta
- că 58% nu știau că se bucură de anumite drepturi în mediul online așa cum se bucură de ele în mediul offline
- că dezbaterile europene pe teme legate de transformarea digitală nu prea ajung la noi
Ce putem face? M-am săturat de răspunsul ăsta, dar educație ar trebui în primul rând. Și nu în bula de social media, ci în alte bule, în alte medii. La fel cum toate companiile o dau acum cu schimbările climatice și responsabilizare, de ce n-am putea face ceva similar pentru tehnologia digitală?
Referințe
Raportul întreg a apărut pe 9 decembrie și poate fi accesat de aici: https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2270
