În contextul publicării cadrului strategic privind AI, a diverselor dezbateri privind inteligența artificială care au pătruns în discuțiile noastre de zi cu zi, ar fi chiar util să vedem exact ce zice populația despre asta.
Așa că azi, mai pe scurt, despre percepțiile populației cu privire la inteligența artificială. Punctul de pornire este un studiu destul de complex. Nu din România. Noi n-am făcut un astfel de sondaj reprezentativ pentru populație pentru fundamentarea strategiei de AI, dar iacătă că britanicii au făcut-o încă de anul trecut. E din UK. Pentru România, am găsit date dintr-un studiu internațional care a cuprins și România în eșantionul său.
Sondajul a fost realizat de Ada Lovelace Institute pe un eșantion reprezentativ de 4000 de britanici și a chestionat aspecte de genul: nivelul de experiență și atitudinile privind diferitele utilizări ale IA (recunoaștere facială, pentru luarea de decizii sau identificarea de riscuri medicale, reclame țintite, robotică etc), care ar fi avantajele și dezavantajele și cum ar vrea ca aceste tehnologii să fie reglementate.
Ce spun britanicii?
- 72% sunt îngrijorați cu privire la mașinile autonome și 71% cu privire la armele bazate pe IA
- 90% cred că utilizarea IA pentru detectarea bolilor este benefică, dar mai mult de jumătate din ei sunt îngrijorați de ideea de a conta doar pe IA în luarea unor decizii medicale
- 47% își exprimă îngrijorarea cu privire la dificultatea de a ști cine e responsabil de greșelile făcute ca urmare a utilizării IA pentru luarea deciziilor medicale
- eficiența, viteza și creșterea accesibilității – principalele avantaje ale utilizării IA
- principalele probleme? potențialul de înlocuire a judecății umane, lipsa de transparență și responsabilitate în luarea deciziilor. Desigur, și lipsa unei protecții a datelor personale pentru cazuri, cum ar fi boxele inteligente sau reclamele țintite
- majoritatea populației își dorește reglementarea IA, iar 59% vor proceduri clare pentru ca decizia ultimă să fie făcută de o persoană și nu de un sistem IA
- reglementarea în domeniu ar trebui să conțină posibilitatea de contestare și de compensații.
Ce cred și ce știu britanicii despre IA?
- 41% spun că vor o instituție independentă să vegheze la utilizarea sigură a IA. Tinerii sunt mai predispuși să fie de acord cu această idee decât persoanele peste 55 de ani.
- Interesant este că pe locul 2 regăsim companiile care dezvoltă tehnologiile de IA. Nu ne-am învățat lecția, se pare. E ironic, gândindu-ne că reclamele țintite pe social media și protecția datelor personale (îngrijorări cauzate de auto-reglementarea platformelor) sunt pe primele locuri la aspectele problematice cu privire la IA.
- pentru britanici, e important să știe cum se iau deciziile cu un sistem IA, chiar dacă asta ar reduce acuratețea reducerilor. 31% indică faptul că oamenii ar trebui să ia deciziile finale și să le poată explica
- cele mai cunoscute utilizări ale IA – recunoașterea facială pentru deblocarea telefonului sau mașinile autonome. Cele mai puțin necunoscute? utilizarea IA pentru luarea deciziilor cu privire la eligibilitatea pentru ajutoare sociale sau utilizarea IA pentru a detecta riscul de cancer. În general, utilizarea IA pentru evaluări de risc și a eligibilității este cea mai puțin cunoscută utilizare, deși unele sunt deja utilizate la ei.
Anterioară
Următoare
- fără surprize – cele mai multe experiențe le au britanicii cu reclamele țintite.
- surprize la utilizări benefice ale IA: locurile 2 și 3 sunt ocupate de utilizări ale IA la controlul de la frontieră și în activitate de poliție, utilizări de mare risc conform proiectului de regulament AI Act
- nu există o suprapunere exactă între beneficii și îngrijorări în ceea ce privește utilizările diverse ale IA. Dar există câteva tehnologii pentru care îngrijorările depășesc beneficiile: armele autonome, mașinile autonome, reclamele țintite pentru produse și publicitate politică, și IA pentru evaluarea eligibilității pentru un loc de muncă. Companie “selectă” pentru reclamele țintite 🙂
- viceversa: detectarea riscului de cancer, simulări pentru cercetarea cu privire la schimbările climatice, aspiratoarele robot, boxele inteligente, evaluarea riscului de neplată a unui împrumut, recunoașterea facială pentru deblocarea telefoanelor, controlul frontierei și pentru poliție
Anterioară
Următoare
Ce treabă avem noi cu britanicii? Nu mai sunt nici măcar în UE…
Corect. Dar putem face niște corelări interesante și să luăm niște lecții și pentru România.
- britanicii au deja o strategie pentru IA care mizează pe inovare și mai puțin pe reglementarea riscurilor. Cu toate acestea, publicul cere reglementare și mai ales pe palierele de siguranță și caracterul explicabil al acestor sisteme.
- a înțelege cum lucrează sistemele IA presupune să ai un set de abilități digitale deja. Ei bine, putem corela cifrele legate de experiențele cu IA și îngrijorările cu faptul că undeva la 20% din populația UK nu are suficiente competențe digitale pentru a se descurca (cifre de aici). Bun și acum să ne mutăm în România, unde aproximativ 30% AU competențe digitale de bază. Cum ar arăta un astfel de sondaj la noi în țară?
- avem și noi parte de un cadru strategic privind IA care va genera o serie de măsuri și acțiuni, dar acesta nu pune suficient de mult accent pe impactul socio-economic. Asta poate și pentru că nu a sondat opinia publică cu privire la atitudinile românilor cu privire la IA sau nu ține cont de puținele cercetări făcute pe subiect.
Dar românii ce zic?
Anterioară
Următoare
De fapt, avem o frântură de percepții ale românilor. Un sondaj Ipsos din acest an s-a uitat la opinia publică din mai multe țări cu privire la IA, printre care și România. Ce a ieșit?
- 77% din români înțeleg bine ce este IA. Încrezători în ei 🙂. Cum se corelează asta cu datele de la Eurostat că suntem pe ultimul loc la competențele digitale din UE?
- apropo de încredere, în general, românii au tendința să se încreadă în sistemele IA să nu discrimineze și au încredere în companiile care dezvoltă tehnologii.
- românii sunt mai entuziasmați de IA decât îngrijorați – 62% față de 54% media internațională.
- dovadă a acestui entuziasm e că mare parte din ei cred că nu prea le va afecta jobul pe următorii 5 ani. Cumva e în concordanță cu acest acest studiu cu privire la eliminarea joburilor de către IA, revizitat recent de către cercetători de la Oxford. Ei afirmă că, deocamdată, potențialul de eliminare totală a slujbelor e mai limitat decât estimaseră ei inițial, dar sugerează că se vor transforma slujbele. Cele care au loc aproape exclusiv virtual, cum ar fi telemarketingul, au potențial mai mare de eliminare. Sau cele care au loc în “medii structurate”, cum ar fi depozitele. Deci, dragi români, depinde de tipul de slujbe pe care-l aveți. Și aici ar fi mers acel studiu de impact economic pentru cadrul strategic privind IA. Pentru corelarea tipurilor de industrii și de slujbe existente cu cercetările acest tip.
- studiul care privește România nu este la fel de complex comparat cu cel realizat de Ada Lovelace Institute, deci nu putem ști clar care ar fi motivele de îngrijorare sau de entuziasm sau ce tip de tehnologie îi entuziasmează. Studiul britanic face un lucru bun și pentru dezvoltarea înțelegerii termenului de IA, anume clarifică faptul că nu există O SINGURĂ inteligență artificială.
Deci, există totuși o serie de puncte neclare în ceea ce privește atitudinea românilor cu privire la IA, iar studiul britanic ar putea fi replicat în România pentru mai multă înțelegere și fundamentare a politicilor publice.
Referințe
- The Ada Lovelace Institute and The Alan Turing Institute (2023), How do people feel about AI? A nationally representative survey of public attitudes to artificial intelligence in Britain, https://attitudestoai.uk
- Ipsos (2023), Românii și inteligența artificială, între ignoranță și fascinație, https://www.ipsos.com/ro-ro/romanii-si-inteligenta-artificiala-intre-ignoranta-si-fascinatie
