Am învățat o expresie nouă în limba germana: Da haben wir den Salat/acuma avem parte de salată! Înseamnă ceva de genul: deci, vezi în ce încurcătură ne-ai băgat?! Sensul vine de la faptul că salata e un mix de mai multe chestii, adică e de fapt un haos.
Putem spune asta și Uniunii Europene dacă ne gândim la reglementarea recent aprobată cu privire la inteligența artificială? Da haben wir den Salat! Discursul care nu vine dinspre UE e cam așa, în mare parte. Companiile europene sunt curtate de alte state să-și mute sediile din UE, vrăjindu-le cu reglementări relaxate și stimulente fiscale. Americanii zic și ei că ar putea reduce potențialul inovator în UE, ceea ce s-ar traduce prin mai puțină competitivitate și mai puțini bani, desigur. Deocamdată, nu avem decât unele calcule inițiale și, desigur, comparații cu alte reglementări (GDPR) care n-ar funcționa cum trebuie.
Dar, stați că e vorba de o salată, deci mai avem câteva ingrediente în plus acolo, nu doar un regulament. Despre asta e vorba în scurta (sper!) analiză: ce anume mai face UE pentru a ține companiile specializate în IA aici în Europa? Cum funcționează oportunitățile pentru IMM-uri pentru valorificarea inteligenței artificiale? Cum sprijină UE inițiativele în inteligență artificială?
Dacă n-ai timp să citești tot, uite aici câteva informații-cheie:
- UE vrea să creeze niște structuri pentru a sprijini dezvoltarea de produse și servicii pe IA
- De ce? pentru a antrena modele de IA, ai nevoie de câteva chestii: calculatoare puternice, acces la date care să fie analizate, oameni pregătiți, pe lângă idei. Nu prea multe companii europene își permit să aibă așa ceva la dispoziție.
- Aici intră Fabricile de inteligență artificială 🙂 Pe scurt, supercalculatoarele europene vor primi upgrades, vor exista centre de date în apropiere, iar mai multe programe și inițiative europene vor fi direcționate pentru a susține aceste fabrici
- Ce vrem să obținem cu asta? Realizarea de produse și servicii pe bază de IA în diverse domenii pentru a putea face față avalanșei de modele IA venite din SUA. Sau, cum ar spune unii mai fataliști, să nu pierdem cursa tehnologică.
Nu s-a terminat povestea cu inteligența artificială în UE?
Povestea nu se termină după adoptarea celei mai noi legislații privind IA. Povestea de-abia acum începe. Să spunem totuși aici că obligațiile pe care le au companiile în legătură cu această lege se leagă de tipul de risc care este evaluat. Cu cât e mai mare riscul pentru consumatori/cetățeni, cu atât mai mari obligațiile. Da, riscul trebuie evaluat, e nevoie de documentație, deci da, vor fi costuri în plus. Totul în numele “dezvoltării de IA care respectă valorile și regulile UE”.
Dar e nevoie de un sprijin pentru companiile care dezvoltă sisteme de IA, pentru a contracara obligațiile pe care actul le impune (pe bună dreptate) asupra întreprinderilor. Acest sprijin a fost anunțat la începutul lunii ianuarie deodată cu mult mai trâmbițata știre a lansării biroului IA din cadrul Comisiei.
Fabrica de IA. Cum sprijină UE inițiativele în inteligență artificială
Totul pornește de la ingredientele salatei despre care am tot scris mai sus. În cazul IA, salata este formată din: date, putere de calcul, dezvoltare de algoritmi și talente. Aici spune Comisia Europeană că vrea să intervină pentru a pune cap la cap conceptul de AI Factories/Fabrici de IA, care le aduce pe toate laolaltă.
Ce presupune Fabrica de IA?
Fabrica de IA sunt “ecosisteme deschise format în jurul supercalculatoarelor publice europene care adună resurse materiale și umane necesar pentru dezvoltarea aplicațiilor și modelelor GenAI”. Mai simplu spus, fabricile sunt de fapt pentru dezvoltarea de modele IA europene care să poată concura cumva cu cele americane pe care deja le știm și folosim.
Cum se realizează? Cu:
- supercalculatoare – 8 supercalculatoare există deja la nivelul UE, dintre care 3 sunt cele mai puternice din lume – LEONARDO in Bologna, Italia, LUMI in Kajaani, Finlanda, and MareNostrum din Barcelona, Spania. Acestea vor primi updates pentru a putea antrena aceste modele IA foarte puternice. Cum vor avea acces companiile? Încă nu e foarte clar, dar dacă arați că ceea ce dezvolți respectă valorile europene, atunci ai un loc la coadă 🙂 Avantajul? Păi, multe din companiile europene nu-și permit să investească în aceste cerințe tehnice și atunci e nevoie de un sistem de sprijin pentru ele.
- stocarea de date: acces la centre de date aflate în apropierea supercalculatoarelor. De ce în apropiere? Păi, și dacă vorbim despre virtual, datele alea tot trebuie să circule. Deci e bine pentru viteza de procesare și analiză a datelor. Datele sunt fundamentul oricărui model de IA care se dezvoltă și cu cât mai puternic e modelul, cu atât trebuie mai multe date și mai multă putere de calcul.
- servicii de sprijin – bun, avem tehnică, dar trebuie să știm cum să ajungem la ea, să știm bine ce vrem să facem, cum să facem asta și să putem să le și testăm în diverse circumstanțe. Va exista un singur punct de contact prin sistemul EuroHPC Joint Undertaking – o asociere dintre state și UE pentru a dezvolta supercalculatoarele.
- talente – fabricile ar urma să lucreze îndeaproape cu centrele de cercetare, universitățile și startupurile pentru a pregăti resurse umane calificate să lucreze în domeniu
Cine mai poate ajuta? Pentru asta, mai sunt o grămadă de actori, organizații, formate la nivel european care pot aduce acest sprijin către companiile interesate:
- centre europene de inovare digitală (EDIH-uri) – avem 7 în România – care pot facilita și ele accesul la informație în domeniu având în vedere rețeaua creată la nivel euroepan
- European Innovation Council – care direcționează investiții către startupuri
- regulatory sandboxes – care se vor crea odată cu implementarea Actului privind IA – adică sisteme de sprijin legislativ și tehnic ce pot da șansa companiilor să testeze inovații IA fără frica amenzilor că nu au respectat legile.
Mai avem și alți “furnizori” pentru fabrici?
Sunt atâtea inițiative europene încât e greu să ții pasul cu ele și să vezi cum se leagă. Căci aici e cheia – să le legăm pe toate. Poate și să le promovăm mai bine, de la nivel european spre cel național. A, și desigur, să sprijinim și conectarea inițiativelor românești la facilitățile europene. Până să ajungem la ce avem de făcut, să vedem cine și ce roluri mai joacă în această “salată”:
- date: spațiile comune de date care au rolul de a aduna date din diverse domenii – de la mobilitate la energie – să le standardizeze și să le pună la dispoziție pentru analiză și antrenare de modele IA (de parcă chiar așa de ușor e 🙂 )
- abilități: sunt o grămadă de programe și inițiative europene menite să încurajeze dezvoltarea de abilități în domeniu și pentru pregătirea și adaptarea celor care deja lucrează în diverse domenii la noul context marcat de IA: programe noi create prin Digital Europe Programme, Erasmus+ etc
- EDIC-uri – consorții europene de infrastructură digitală – organizații formate din mai multe state membre, cu personalitate juridică, care își propun să dezvolte proiecte mari pe care nu le-ar putea implementa pe cont propriu. Există două deja stabilite: unul care-și propune să conecteze “gemenii digitali” locali ai Europei, adică reprezentările virtuale ale orașelor și al doilea, axat pe antrenarea modelelor AI conversaționale (cum este Chat-GPT) dar pentru limbile europene oficiale și regionale.
- chipuri: încurajarea dezvoltării de ecosisteme de producție a chipurilor și elementelor necesare pentru producția acestora – prin Chips Act, recent adoptat, și sprijinit prin Chips Joint Undertaking. N-ai cipuri, n-ai Chat-GPT, spuneam într-o altă analiză aici. Chips JU este un parteneriat care își propune să dezvolte producția de cipuri avansate pentru că, până la urmă și supercalculatoarele au nevoie de upgrades 🙂
Will it sink or will it float?
Referințe
- https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/high-performance-computing-joint-undertaking
- https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_24_383
- https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/library/communication-boosting-startups-and-innovation-trustworthy-artificial-intelligence
- https://www.chips-ju.europa.eu/
