Ce mai înseamnă libertatea pe internet zilele astea?

Văd o grămadă de postări pe social media cu hashtagul #blessed sau #appreciation sau #proud. Și poate că și această postare pusă pe social media ar trebui să înceapă tot așa ca să poată plăcea algoritmului mai mult. De fapt, poate ar trebui să scriem mai des #blessed că avem acces la Internet sau #proud că am putut realiza tot felul de lucruri în online. Sau #appreciation pentru reglementările și așa imperfecte pe care le avem sau pentru toate organizațiile și oamenii care trag tare pentru ca Internetul să rămână un loc liber, unde să putem să ne exprimăm. Dar ce mai înseamnă libertatea pe Internet zilele astea?

Ce voiam să zic de fapt este că am participat la Regional Freedom of Internet Summit în Macedonia de Nord zilele trecute, organizat de către American Bar Association – Rule of Law Initiative. Tema libertății pe Internet e mai actuală ca oricând. Libertatea pe Internet înseamnă nu doar dreptul de a te exprima liber pe Internet, ci și posibilitatea de a fi în control asupra tehnologiei și asupra amprentei lor digitale. Mai mult ca oricând, libertatea pe Internet este și o temă geopolitică, dacă ne gândim că o parte din discuții s-a axat pe cum putem fi spionați sau pe soluția închiderii siteurilor care propagă dezinformare și manipulează. Tema libertății pe Internet se extinde și asupra inteligenței artificiale, de la modul în care se extrag date despre noi pentru a antrena modele de inteligență artificială la modul în care un sistem IA poate decide asupra vieților noastre.

Libertatea pe internet. Ce am învățat și ce m-a pus pe gânduri.

  • oamenii stau cu ochii pe legislația europeană, chiar dacă nu sunt în UE, mai ales pe cea al cărui nume nu-l voi pronunța pentru că mă pedepsește algoritmul, da’ e aia prin care poți raporta conținut ilegal și companiile mari din domeniu sunt supravegheate de la nivelul Comisiei Europene
  • țările din vecinătate au deja implementate unele elemente de legislație europeană – pe securitate cibernetică sau pe protecția datelor cu caracter personal – de aici vedem forța gravitațională, pardon de reglementare a Uniunii Europene 🙂
  • organizațiile de societate civilă au o misiune destul de grea, anume de a veghea că aceste legislații noi de la nivelul Uniunii Europene sunt aplicate corect. Cu mai mult sau mai puțin succes în diferite state europene. Spre exemplu, ne-a fost prezentat modelul german de guvernanță pentru supravegherea social media, în cadrul căruia s-a creat un consiliu consultativ al ONG-urilor cu interes în domeniu. Încă nu e clar cum va funcționa și dacă ONG-urile membre sunt cu adevărat independente, dar e un pas în direcția bună.
  • în majoritatea țărilor din vecinătate, educația privind drepturile digitale nu este parte a programei școlare pe partea de tehnologie, fiind oarecum externalizată către societatea civilă și eventual proiecte de CSR. Nu suntem nici noi departe.
  • n-a putut lipsi eterna dilemă: cum facem cu dezinformarea? cum facem cu propaganda? dar răspunsul e clar încă din titlul evenimentului: FREEDOM of the Internet. Deci, Internetul ar trebui să rămână un loc liber pentru că avem libertate de exprimare și pentru că, prin efectul său de rețea, interzicerea unui site va determina apariția altor 10.
  • n-a putut să existe o întâlnire fără să avem discuții despre IA. Actualele modele de învățare sunt oarecum limitative pentru că sunt dependente de date, iar datele de pe Internet am înțeles că sunt tratate ca fiind de proastă calitate 🙂 Mai mult, modelele IA nu au context. Avem și aici dileme de drepturi, de ownership a datelor de exemplu.
  • eliminarea factorului uman din funcționarea acestei tehnologii este o altă problemă, adică ideea de a fi eliminați din antrenarea acestor modele este periculoasă tocmai din cauza lipsei contextului. A fost o discuție despre cum antrenăm un model IA să recunoască o glumă sau ceea ce e umor. Soluția tehnică propusă a fost paradigma “human-in-the-loop”, care înseamnă că oamenii sunt incluși în procesul de realizare a sistemelor IA în diferite faze ale acestuia, de la sprijin pentru antrenarea modelelor IA prin oferirea de feedback în fazele de testare până la intervenția umană în momentul în care un sistem automatizat dă greș. Dar este cu adevărat această idee cea care respectă drepturile omului? In the loop poate însemna “pe acolo și omul, dar nu central”.

 

All in all, chiar dacă suntem sau nu în UE, cam avem aceleași probleme: viață privată online, probleme cauzate de social media, deficit de competențe digitale, nesiguranța cu privire la utilizarea inteligenței artificiale. Diferența este că la noi există crâmpeie de legislație, pentru care cam trebuie să ne luptăm și despre care cetățenii trebuie să știe mai multe. Dar, revenind la ideea de la început, cum ar fi să ne oprim din când în când și să spunem: #blessed că avem Internet, #proud că avem competențe digitale și #appreciation pentru că avem organizații civice care își fac treaba?

Adaugă comentariu

 

Digital Policy este o platformă de analize de politici publice digitale, axată pe nivelurile european, național și local.

Pagini

Newsletter