Ați auzit de Uncanny Valley? Nu, nu este cel mai recent serial-hit de pe Netflix, deși ar putea fi un titlu bun. Mai știți reacția aia reacția pe care ați avut-o pentru prima dată când v-a impresionat o unealtă gen Chat-GPT? Impresionat, dar speriat, poate și ați respins unealta. Asta e uncanny valley 🙂 E un teritoriul ăla obligatoriu pe care intrăm atunci când dăm de o tehnologie de genul acesta care este foarte apropiată de om, dar care nu e chiar un om. O animație sau o hologramă ar mai putea să ne dea același efect, dar nu le folosim la fel de des în zilele noastre. De ce ne-ar interesa acest efect? Pentru că se referă la atitudinea, mai ales la sentimentele pe care ni le trezesc tehnologiile pe care le utilizăm și, pe măsură ce avansează, Uncanny Valley se poate despărți în Canionul acceptării sau Groapa Marianelor Respingerii tehnologiei.
Mai adăugam la asta și faptul că tot la 5 minute auzim din stânga și din dreapta că “roboții ne vor lua joburile” și traseul spre Groapa Marianelor e garantat. Studii există o grămadă pe tema asta, dar parcă oriunde te uiți, percepția e diferită. Bănuiesc că de aici au pornit cei de la Comisia Europeană când s-au gândit să analizeze percepția europenilor asupra tehnologiei la locul de muncă, în special cu privire la inteligența artificială (IA). Căci la asta ne uităm în acest articol. Dar, ca orice analiză de pe aici, ne uităm mai adânc. Nu, nu la niveluri de Groapa Marianelor 🙂
Ce urmărim?
- rezultatele Eurobarometrului care analizează percepția și relația românilor cu tehnologiile digitale, în special IA
- ce ne ajută? ce ne încurcă?
- cum ne pot ajuta politicile naționale și europene să avem o relație echilibrată cu tehnologia la locul de muncă?
Dar înainte un pic de context. Să purcedem.
De ce vorbim despre inteligența artificială la locul de muncă?
Avem două motive mari de tot pentru care vorbim despre asta. Se leagă de cuvântul preferat al europenilor – reglementări. În primul rând, e vorba de o prioritate politică a Comisiei Europene. Președinta Comisiei a trasat recent mandatele și sarcinile pentru comisari în 2024, iar Comisarul responsabil pentru afaceri sociale și competențe, Roxana Minzatu, a primit o scrisoare de misiune unde Ursula von der Leyen spunea asta: Aș dori să îți îndrepți atenția și înspre impactul digitalizării asupra pieței muncii, în special printr-o inițiativă privind gestionarea algoritmică și prin posibile legi în domeniul inteligenței artificiale (IA) la locul de muncă, după consultarea partenerilor sociali. Vei propune, de asemenea, introducerea în legislație a dreptului la deconectare. Astfel, vorbim iarăși despre “năpastele” astea de drepturi ale europenilor în spațiul digital și față de tehnologie de care nu prea au chef cei din leadership să se ocupe acum, ocupați fiind cu competitivitatea și discursurile despre simplificare etc. Chiar zilele astea, doamna Comisar a fost întrebată dacă exclude realizarea acestei propuneri de legislații și se pare că este încă pe radarul acesteia, conform Euractiv.
Al doilea motiv se leagă de altă lege care e în atenția tuturor – AI Act – care reglementează modul în care sunt puse pe piață produsele/serviciile pe bază de IA. Reglementarea funcționează pe principiul protecției consumatorilor, iar cei care pun pe piață astfel de sisteme trebuie să se asigure că nu dăunează drepturilor consumatorilor. Există deci câteva niveluri de risc, dictate de modul în care sunt utilizate. La capitolul “risc ridicat” intră și utilizările sistemelor de IA în anumite circumstanțe, printre care se numără și “ocuparea forței de muncă, astfel: sisteme de IA care se utilizează în procesele de recrutare, respectiv cele care iau decizii “care afectează termenii relațiilor de muncă” sau care “alocă sarcini pe baza comportamentului individual sau a trăsăturilor ori caracteristicilor personale sau pentru a monitoriza și evalua performanța și comportamentul persoanelor aflate în astfel de relații”. Aici am mai putea include și utilizarea pentru biometrie, dacă astfel de sisteme se utilizează la locul de muncă pentru controlul accesului, spre exemplu. Ne petrecem destul de mult timp la locul de muncă și IA la locul de muncă va fi parte din activitatea noastră tot mai mult – trebuie să vedem cum ne situăm față de aceasta.
Vom avea în perioada următoare multe informări la locurile de muncă cu privire la folosirea IA pe măsură ce aceasta se va tot folosi. Nu mai zic că există o prevedere în AI Act, care cere care companiilor să se asigure că persoanele care lucrează cu acestea înțeleg efectele, beneficiile și riscurile acestei tehnologii. Ce moment mai prielnic să vedem ce relație au europenii cu tehnologia?
Ok, acum că am stabilit de ce vorbim despre asta și cum se leagă toate, hai să vedem ce au zis românii 🙂
Cui îi e frică de IA?
Eurobarometrul despre AI în România a fost realizat în perioada aprilie-mai 2024 în toate statele membre, prin metoda față-în-față, pe un eșantion de 1042 de respondenți din România. Știm că nu e cel mai prielnic moment pentru sondaje în perioada asta, deci luăm și asta with a grain of salt și ținem cont de reticența oamenilor de a răspunde cu riscul de a se face de rușine. De asemenea, trebuie să reținem o informație importantă: întrebările au fost formulate cu referire la toate tehnologiile digitale, inclusiv inteligența artificială, deci scorurile pe anumite întrebări nu reflectă întreg tabloul legat de relația noastră cu tehnologia
Deci, cum stăm?
- 32% din români spun că tehnologiile digitale, inclusiv AI, au un impact negativ pentru locul de muncă actual față de 21% la nivel european. În ceea ce privește impactul asupra societății – procentul e în creștere la 35% și mai apropiat de media europeană de 33%. Sentimentele pozitive sunt doar pentru impactul pozitiv asupra economiei (61% față de 65%).
- 48% văd cu ochi buni percepția utilizării roboților și AI la locul de muncă, dar procentul nu e foarte diferit față cel european. Procentul este totuși scăzut și poate fi un obstacol în calea digitalizării în economie pentru că vedem un efect de rezistență împotriva tehnologiei. Activități de genul integrării lucrătorilor în designul și implementarea tehnologiilor ar putea rezolva o parte din această problemă, la fel și un dialog social coerent cu privire la digitalizare. La nivel european, discursul legat de Industria 5.0 ar putea fi un punct de pornire pentru creșterea gradului de acceptare și integrare a tehnologiilor. Dar desigur la noi lipsește cu desăvârșire 🙂
- 63% consideră că roboții și AI fură locurile de muncă (procent în scădere totuși față de ultimul eurobarometru) – dar aproape de media europeană. Doar 43% din români spun că aceste tehnologii pot fi utilizate pentru a lua decizii corecte la locul de muncă
- observăm procente apropiate și între RO și UE cu privire la acordul legat de dispariția locurilor de muncă în procent mai mare decât vor putea fi create (64% vs 66%)
- 28% nu văd o problemă în a utiliza AI sau tehnologii digitale pentru concedierea automată a lucrătorilor (față de 16% în UE), în timp ce 47% nu văd o problemă în a utiliza AI sau tehnologii digitale pentru monitorizarea lucrătorilor (față de 31% media UE). Singura apreciere care ar fi cât de cât pozitivă pentru utilizarea tehnologiei la locul de muncă este pentru îmbunătățirea siguranței și securității lucrătorilor.
- 56% se consideră competenți în utilizarea tehnologiei în viața de zi, respectiv au încredere în competențele lor pentru a lucra (61%). Foarte interesantă această disonanță cognitivă (adică una zic și aia fac) legată de nivelul competențelor digitale în România – ultimele date de la nivelul anului 2023 arată că doar 27% au competențe digitale cel puțin de bază. Nivelul de sofisticare al slujbelor poate juca un rol în această disonanță – adică dacă bați la calculator cam același lucru în fiecare zi la muncă, e normal să crezi că ești competent. Dar contează și ce faci și cum faci. De asemenea, aș mai adăuga apetitul românului pentru social media – am văzut cu toții cum sunt toți competenți pe Tik Tok. Scrollul pe social media nu antrenează decât mușchii degetelor 🙂
- cu privire la comunicarea din partea angajatorilor privind utilizarea tehnologiilor digitale la locul de muncă – doar 15% au primit o informare echilibrată.
- În ceea ce privește regulile pentru abordarea riscurilor și maximizarea beneficiilor – adică acele mult-hulite reglementări de care americanii vor să se scape – iată că totuși europenii cam vor reguli – 82% sunt de acord cu reguli pentru protecția vieții private, 77% vor implicarea lucrătorilor în proiectarea și adoptarea noilor tehnologii. Noi, românii, nu suntem obișnuiți cu consultarea, cu chestii fancy, gen co-creare, co-design, deci doar 67% ar vrea astfel de reguli. Îngrijorător e și procentul care ar vrea limitarea monitorizării automate a angajaților, deși majoritar, de 61%. Aici speculez un pic și mă gândesc că cei 30% care n-ar vrea asta au o problemă cu colegii lor care sigur nu lucrează nimic 🙂
- o secțiune cu adevărat interesantă a acestui raport se referă la informarea angajaților cu privire la utilizarea tehnologiilor, informare investigată și din punct de vedere al angajatorilor și al angajaților. Există o discrepanță semnificativă între percepții: 36% dintre angajați spun că nu li s-a adus la cunoștință despre utilizarea tehnologiilor digitale, în timp ce doar 19% dintre angajatori recunosc că nu și-au informat angajații (un procent la jumătate față de media europeană). Această diferență sugerează o problemă de comunicare între cele două părți. În cazul informării detaliate (care include beneficii, dezavantaje și drepturi), există de asemenea o diferență: 15% dintre angajați spun că au primit astfel de informații, în timp ce 13% dintre angajatori susțin că au oferit astfel de explicații. Puțini de altfel. Deci iarăși n-avem treabă cu consultarea și cu dialogul. Sau putem vorbi de mailuri trimise de angajatori care se pun la capitolul informare, dar pe care angajații nu prea le-au citit.
Deci, pe scurt:
- Observăm o reticență a românilor față de impactul tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale (IA) la locul de muncă, deși percepția este puțin mai pozitivă decât media UE. Acest lucru poate constitui un obstacol în calea digitalizării economiei.
- Mulți români consideră că roboții și IA fură locurile de muncă și sunt sceptici cu privire la capacitatea acestor tehnologii de a lua decizii corecte la muncă.
- Există o discrepanță între percepția de sine a românilor privind competențele digitale și nivelul real al acestor competențe, ceea ce poate indica o lipsă de conștientizare.
- Comunicarea dintre angajatori și angajați cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale la locul de muncă pare deficitară, existând diferențe de percepție semnificative între cele două părți.
Am mai văzut așa ceva până acum?
avem date și din alt Eurobarometru legat de transformarea digitală în România din 2024, unde românii au percepții interesante, anume:
- scoruri mult mai scăzute decât media europeană legate de sprijinul pe care ar trebui să-l primească pentru a face față transformării digitale (68% RO – 88% UE)
- scoruri scăzute despre dezvoltarea de IA care să respecte drepturile și valorile noastre (65% RO versus 78% UE)
- de asemenea, românii nu prea sunt încântați de efectele digitalizării serviciilor publice / private asupra vieții lor – doar 59% spun că le-a făcut viața mai ușoară
- și aici securitatea și protecția datelor sunt factori cheie pentru români pentru încrederea în tehnologiile digitale – cu procent de 66% față de 79% UE.
- 77% dintre europeni și 67% dintre români consideră adaptarea serviciilor digitale la nevoile individuale ca fiind esențială pentru o experiență mai bună a utilizatorilor, indicând așteptări crescute pentru soluții personalizate.
- Deși tehnologia avansează, majoritatea (74% în UE, 60% în RO) recunoaște importanța sprijinului uman în adopția digitală.
- Nevoia de educație și formare în competențe digitale este percepută ca vitală de 72% în UE și 63% în RO, sugerând necesitatea investițiilor în alfabetizarea digitală pentru utilizarea eficientă a serviciilor de către toți cetățenii.
Și acum ce ne facem?
Deocamdată băltim în procente din astea majoritare, dar care pot să stagneze sau chiar să o ia la vale, dacă mai auzim discursuri politice, gen “nu vrem să fim controlați de tehnologie” etc. Și astea spuse cu ajutorul unui smartphone. Reticența cu privire la integrarea tehnologiilor transpare și din aceste cifre. Păi, ce facem?
- facem programe de competențe digitale. Și chiar avem cu ce – de data asta. N-am mai văzut atâtea programe de competențe digitale câte au fost în perioada asta în România. Problema e cum măsurăm impactul acestora.
- implementăm odată strategia aia de inteligență artificială aprobată anul trecut unde există 2-3 obiective specifice exact pe sprijinirea adoptării tehnologiei la nivel de societate și la nivel de sectoare economice.
- facem niște programe de dialog social și cooperare dintre angajatori, angajați și mediatorii acestora pentru a putea ajunge la o înțelgere cu privire la integrarea tehnologiilor la locul de muncă. NB: prima dată trebuie convinși angajații că e bine să fie consultați și implicați și apoi angajatorii. Și rezolvăm problemele de comunicare și informare dintre angajați și angajatori.
- punem accent pe implementarea AI Act – mai ales zona de alfabetizare în materie de inteligență artificială. Să începem măcar să vorbim despre asta.
- vorbim și noi un pic despre cum putem să ne folosim de câteva unelte colaborative pentru integrarea tehnologiilor la locul de muncă? Mulțumesc.
Relația românilor cu inteligența artificială la locul de muncă rămâne într-o perpetuă „uncanny valley” – acea zonă de disconfort cognitiv unde roboții ne par aproape umani, dar nu suficient pentru a nu ne produce fiori. Pentru a traversa această vale și a cultiva acceptarea tehnologiilor digitale în România, avem nevoie de educație și dialog social structurat – două concepte la fel de familiare în peisajul nostru organizațional precum punctualitatea în transportul feroviar. Numai așa putem transforma anxietatea față de monitorizarea angajaților prin tehnologie în participare conștientă la inevitabila transformare digitală a economiei, un proces care, în ritmul actual, s-ar putea finaliza aproximativ când vor fi gata și autostrăzile.
Surse
- Eurobarometrul privind percepția europenilor privind inteligența artificială și viitorul muncii: https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/3222
- Eurobarometrul privind Deceniul Digital: https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/3174
- Sursă imagine de fundal: Microsoft Designer cu prompt „people running away from a robot in a city setting. similar to godzilla” 🙂