Da, știu, nu e momentul acum. Dar poate că chiar acum este momentul, în condițiile în care tehnologia, inteligența artificială, platformele social media sunt pe buzele tuturor. Duminică avem alegeri parlamentare și nu prea știm ce să votăm. Mâna sus cine a citit cel puțin un program politic al unui partid! OK, hai că ridicăm noi aici mâna pentru că ne-am uitat ce promit partidele pentru digitalizare,
Am analizat programele electorale ale principalelor partide pentru a vedea cum își imaginează România digitală în perioada 2024-2028. Fie că vorbim de PSD, care pune accent pe digitalizarea serviciilor publice și conectarea românilor din diaspora, de PNL, care propune o transformare digitală cuprinzătoare a administrației, sau de USR, care insistă pe standarde de interoperabilitate, fiecare partid vine cu propria viziune asupra viitorului digital al țării.
Hai să vedem în detaliu ce propun partidele pentru digitalizare. Programele consultate au fost ale: PSD, PNL, USR, AUR, REPER, SENS.
Cum să citești acest document? Am identificat o serie de domenii comune pentru măsuri propuse indiferent de structura programului propus, care a fost mai mult sau mai puțin complex. Domeniile sunt: sistem (aici ne referim la administrație, cadru general etc), conectivitate, educație, economie digitală și antreprenoriat, inovație, sănătate, cultură, reglementare, respectiv altele – aici intră măsuri din alte sectoare, cum ar fi construcții sau mediu. După fiecare partid prezentat, avem câte o scurtă concluzie asupra a ceea ce propun
Începem totuși cu o sinteză să vedem ce propuneri sunt comune, sau ce propuneri ar fi exotice. Să alegeți bine!
Ce au în comun? Doar nu credeați că nu se înțeleg partidele pe partea de digitalizare. Există câteva măsuri pe baza cărora ar trebui să se înțeleagă. Desigur, depinde de cum le traduci în acțiuni
- Digitalizarea sistemului judiciar
- Servicii digitale pentru diaspora
- Patrimoniu cultural digitalizat
- PSD: crearea unei platforme digitale naționale pentru gestionarea activităților sportive din școli, universități, cluburi, federații sportive naționale și competiții locale.
- PNL: diversificarea domeniilor de investiții ale CNI astel încât să includă și tehnologiile digitale, împreună cu digitalizarea și eficientizarea proceselor “de la procedurile de achiziții publice la monitorizarea implementării și transparentizarea
cheltuielilor, îmbunătățind astfel eficiența operațională a CNI.” - USR: reducerea numărului de instituții ale statului care au atribuții în digitalizare
- REPER: restabilirea GovITHub
- SENS: stimulente fiscale pentru dezvoltarea de produse tech care contribuie la coeziune socială, accesibilitate și incluziune
Sistem
- digitalizare ANAF
- digitalizarea unor servicii publice și a activității structurilor MAI – nimic din ce nu se întâmplă deja
- digitalizarea instanțelor, prin generalizarea dosarului electronic, a procedurilor de comunicare prin mijloace electronice, instituirea domiciliului electronic, realizarea de conexiuni cu platformele electronice ale altor instituții, generalizarea posibilității de soluționare a litigiilor și de desfășurare a activităților de formare prin mijloace electronice și asigurarea infrastructurii informatice adecvate;
- flexibilizarea cadrului achizițiilor publice de tehnologie (software).
- securitate cibernetică – Construirea unui pol european de expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică, cu 217 milioane de euro alocați din PNRR și fonduri europene – programe prin PNRR pentru securitate cibernetică, vor primi “setul de instrumente și servicii guvernamentale pentru a spori nivelul de maturitate a securității cibernetice”.
- conectarea românilor din diaspora la serviciile digitale din țară prin construirea nodului eIDAS și interconectarea cu nodurile celorlalte state membre
Conectivitate
- servicii digitale în zona rurală – DIGICOUNTY / DIGILAND – servicii de e-guvernare, îmbunătățirea stării de sănătate (nu e clar cum) + creșterea competențelor digitale cu 40-45%, cu mențiunea că n-avem date despre gradul de competențe digitale la sat
- conectivitate pentru 945 de localități din zone defavorizate – 94 milioane din PNRR
Educație
- digitalizarea sistemului de educație fizică și sport. Crearea unei platforme digitale naționale pentru gestionarea activităților sportive din școli, universități, cluburi, federații sportive naționale și competiții locale.
Economie digitală și antreprenoriat
- 36 milioane de euro finanțare din PNRR pentru transformarea digitală a minimum 2.000 întreprinderi mici și mijlocii, prin consolidarea competențelor digitale ale angajaților acestora
- finanțarea de proiecte în domeniul tehnologiilor avansate pentru crearea de hub-uri de inovare în domenii de interes strategic – proiecte deja începute (referință la HRIA, respectiv Ro-HydroHub)
- nu e foarte clar – Anvelopă financiară dedicată pentru proiecte de digitalizare în bugetul național, pe modelul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Inovație
- nu e foarte clar – credem că e regulatory sandboxes – Implementarea unor proiecte pilot în regim de parteneriat public-privat pentru testarea, dezvoltarea și implementarea proiectelor de inovație.
Sănătate
- aprobarea Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătate (SNDS) și a planurilor de acțiune regionale și desemnarea instituției responsabile – e deja în consultare publică
Cultură
- digitalizarea muzeelor
- cultură digitală – Dezvoltarea și extinderea unor platforme online care să transmită spectacole în direct sau înregistrate, oferind publicului din toată țara acces la evenimente culturale importante.
- biblioteci ca huburi digitale – se întâmplă deja
Reglementare
- un cadru de reglementare funcțional și flexibil pentru proiecte și tehnologii inovative – aici nu mai depinde doar de noi, ci și de cadrul de reglementare la nivel european
Ar fi fost bine să discutăm despre implementarea strategiei de IA, spre exemplu, sau să facem legătura cu planul național pentru deceniul digital. Următoarele alegeri vor fi în 2028, unde ne propunem să ajungem până atunci? Mai observăm lipsa de specificitate a măsurilor sau măsuri care deja există în plan. Măsuri de incluziune digitală? Doar partea de urban versus rural, dar competențele digitale unde le lăsăm?
Sistem
- Digitalizarea serviciilor consulare pentru sprijinirea diasporei
- Digitalizarea serviciilor IGI între 2025-2028, pentru gestionarea fluxurilor de migranți și lucrători străini.
- Digitalizarea și îmbunătățirea infrastructurii IT: Planul de investiții prevede modernizarea infrastructurii IT în instanțe, contribuind astfel la digitalizarea actului de justiție și la accesul mai ușor al justițiabililor la dosare. În acest sens, proiectul PNRR sprijină dotarea instanțelor cu tehnologie de ultimă generație și dezvoltarea unui sistem electronic de dosare, care va permite părților implicate să acceseze în mod securizat documentele litigiilor
- diversificarea domeniilor de investiții ale CNI – să includă și tehnologiile digitale + digitalizarea și eficientizarea proceselor “de la procedurile de achiziții publice la monitorizarea implementării și transparentizarea cheltuielilor, îmbunătățind astfel eficiența operațională a CNI.”
- datele să fundamenteze politici și decizii publice 🙂 + AI în serviciile publice
- sisteme informatice unitare: permit interoperabilitatea între diverse UAT-uri și nivelul central, oferind raportări Open Data prin ghișeul unic digital, ușurând accesul cetățenilor la servicii și reducând birocrația.
- atlasul teritorial județean: o platformă pentru date spațiale în timp real, utilizată în analize multisectoriale și fundamentarea deciziilor la nivel local și central.
- incluziune digitală: Debirocratizarea și simplificarea administrativă trebuie să înceapă la nivel local, unde autoritățile sunt mai aproape de cetățeni și oferă servicii directe. Astfel, în legătură cu reforma administrativ-teritorială, este esențială o abordare pragmatică, respectând principiul „nimeni nu este lăsat în urmă”
- funcționarii au nevoie de training și “ghiduri” – astfel încât să fie familiarizați cu noile procese
- platforma solutii.gov.ro – care nu există încă – va integra date din sectorul public și privat, va crea o punte de comunicare între administrația publică și mediul de afaceri, oferind companiilor posibilitatea de a propune soluții pentru problemele ridicate de administrație. În esență, un model de GovTech pentru a impulsiona crearea de soluții digitale pentru stat, dar care nu poate exista încă fără interoperabilitate și standardizare de date
- traininguri pentru funcționarii publici de competențe digitale
- dezvoltarea unui Centru Național de Excelență în Apărarea Cibernetică
Conectivitate
- conectivitate – fonduri de la bugetul național și european pentru zonele albe pentru a crește incluziunea digitală
Educație
- Digitalizarea școlilor din mediul rural. Dotarea unităților de învățământ cu echipamente digitale și acces la internet
- Digitalizarea proceselor de management și administrative
- Simplificarea și digitalizarea procesului de înscriere pentru studenții internaționali.
- Transparența actelor de studii, limitând posibilitatea falsificării acestora.
- Simplificarea verificarea actelor de studii emise de către unitățile de învățământ din România prin intermediul unei aplicații conectate la registrele digitale care gestionează aceste informații.
- Programul Național de Integrare a Tehnologiilor Avansate în educație – un transfer constant de cunoștințe și resurse între învățământul preuniversitar și cel universitar.
Economie digitală și antreprenoriat
- sprijinirea de startup-uri printr-un fond public-privat pentru finanțarea ecosistemului antreprenorial din România (startup-uri şi IMM-uri) ar putea fi constituit printr-o combinație de capital public și capital privat, unde sectorul public contribuie prin finanțare inițială, iar sectorul privat completează fondurile, beneficiind de garanții sau co-investiții publice.
- propune crearea unui fond de investiții dedicat startupurilor din sectorul tech
- apar mențiuni despre EDIH – dar fără măsuri clare și cu mențiuni vagi de unde le finanțează
Inovație
- parteneriat public-privat pentru impulsionarea finanțărilor produselor inovatoare
- referire la metale rare și critice prin intermediul promovării unui cadru care să permită exploatarea metalelor rare necesar pentru dezvoltarea de tehnologii pentru semiconductori
Cultură
- digitalizarea patrimoniului cultural – proiect de e-patrimoniu – creând o platformă digitală unică pentru servicii de patrimoniu cultural și oferind acces digital la aproximativ 20.000 de monumente. Există una deja, dar nu e popularizată
- cinematografie – Digitalizarea completă a proceselor administrative și financiare pentru accesarea fondurilor, prin intermediul platformei app.ofic.ro
Reglementare
- Necesitatea adaptării legislației aplicabile companiilor la noile realități economice și digitale. Nu e clar sau dezvoltat cum
Altele
- Digitalizarea Rețelelor Agricole: Implementarea unor platforme de management agricol, senzori de monitorizare și sisteme de analiză în timp real va optimiza procesele de producție și distribuție.
- Construcții: digitalizarea procesului de solicitare a autorizațiilor de construcții – dezvoltarea unei platforme digitale centralizate, care să permită încărcarea, verificarea și evaluarea documentelor într-un singur loc, accesibil atât autorităților locale, cât și solicitanților – cu pre-verificare
- Construcții: încă o nouă platformăăăă – Operaționalizarea valorificării proprietății publice și private prin înființarea Registrului Național al Proprietăților Publice și Private ar aduce o mai bună gestionare a acestor resurse, sprijinind eficiența administrativă și stimulând dezvoltarea economică.
Cum arată viziunea PNL? Cuprinzătoare, dar suprinzătoare. Concentrarea pe proiecte de incluziune digitală, dar și puțină concentrare pe zona de inovare, dincolo de încurajarea finanțărilor prin parteneriat public-privat. Multe se rezolvă prin platforme, dar nu vorbim despre competențele digitale. Sectorul public este în centrul proceselor de digitalizare, dar funcționarii nu sunt parte a procesului, adică cei care ar trebui să implementeze și să folosească acele servicii. Multe proiecte care există deja sau despre care nu e clar că vor fi susținute în continuare sau e vorba de cele care se derulează deja, cum e cazul EDIH-urilor sau proiectele pentru zonele albe.
Digitalizarea apare doar marginal în programul AUR – la capitolul Inovare și cercetare. Serviciile digitale.
Nicio măsură concretă dincolo de “susținem digitalizarea serviciilor publice în scopul creșterii transparenței și eliberării cetățeanului de corvoada administrativă și a sarcinilor repetitive, nu înrobirea lui într-un sistem care să-i monitorizeze fiecare acțiune”.
Deci, e vorba de susținerea interzicerii supravegherii prin intermediul tehnologiei, deși nu e clar la ce se referă. La prima vedere, se pare că ar fi mână în mână cu spiritul AI Act care interzice unele practici de supraveghere, dar și față de GDPR
Susține asigurarea “suveranității cibernetice” astfel încât “în condițiile unei eventuale decuplări de la rețeaua globală, principalele servicii publice să poată funcționa ca o rețea internă.” ROnternet? Același spirit al ideii de suveranitate digitală, manifestată de către UE la un moment dat.
Susține ideea păstrării datelor personale ale românilor, respectiv “informațiile de natură strategică privind statul român sau sectorul privat, să fie securizate în România pe baza unor soluții proprii.
Interoperabilitatea bazelor de date între instituțiile publice trebuie să devină realitate. Statul trebuie să asigure prin legislație și practici controlul civil și sigur al administrării acestor date.
Digitalizarea patrimoniului cultural este un obiectiv care rezolvă două urgențe: salvgardarea patrimoniului și punerea lui în circulație.
Cum arată vizunea AUR? Simplistă pe zona de societate digitală, dar previzivilă. Ce e interesantă este ideea suveranității cibernetice, similară de altfel cu viziunea suveranității digitale proclamată de fapt de către UE. Ce e diferit este ideea păstrării datelor personale ale românilor în spațiu românesc, o idee practic imposibilă de implement în actualul model al capitalismului supravegherii.
Sistem
- Toate proiectele de digitalizare ale statului vor conține obligatoriu standarde pentru interoperabilitate. Vom crea cadrul legal astfel încât să nu mai poată fi achiziționate aplicații software nici cu funcționalități suprapuse, nici care să nu „se înțeleagă” cu cele ale altor instituții ale aceluiași stat.
- Standarde obligatorii de interconectare la proiectele de digitalizare
- Reducerea numărului de instituții ale statului român cu atribuții în digitalizare.
- Un punct de acces unic al serviciilor publice electronice.
- Feedback pe activitatea instituției/serviciului/direcției – proces de feedback al cetățenilor în urma interacțiunii cu instituțiile publice.
- Digitalizarea completă a instanțelor și a serviciilor juridice, pentru a le oferi cetățenilor acces facil și rapid la justiție
- Dezvoltarea unui Centru național de excelență în domeniul apărării cibernetice pentru cercetare/dezvoltare, parteneriate cu industria.
Educație
- introducerea IA și a competențelor digitale avansate în curriculum, cu accent pe utilizarea etică și reponsabilă – cu accent pe utilizarea etică și responabilă
Inovație
- Concentrarea cercetării pe domenii emergente cu soluții concrete pentru provocările majore și vin cu ideea introducerii de stimulente fiscale pentru companiile care investesc în cercetare-dezvoltare pentru domenii emergente.
Sănătate
- Funcționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate și crearea de registre naționale de boală
Cultură
- Aceeași idee a patrimoniului cultural digitalizat – “Facilităm înțelegerea colecțiilor și patrimoniului cultural prin intermediul instrumentelor digitale de lucru la distanță”
Altele
- Energie – Susținem contorizarea inteligentă și digitalizarea rețelelor și modele tarifare care să țină cont de prețul energiei în funcție de intervalele orare
- Mediu – Digitalizarea procesului de emitere de autorizații de mediu, dar și transparentizarea acestuia prin emiterea digitală a proceselor verbale de amplasament și localizarea prin GPS
Frază preferată: “Digitalizarea luptei cu tăierile ilegale va fi efectiv realizată în teren”
Cum arată viziunea USR? Cele mai multe măsuri vizează digitalizarea statului, principala grijă de altfel. Este singurul partid care propune o reorganizare a guvernanței digitale, mai precis a numărului de instituții cu atribuții în digitalizare. Dar ce ne facem că trebuie să creștem numărul de instituții cu atribuții în digitalizare? Dar ce ne facem cu competențele digitale și specialiștii de care e nevoie pentru a implementa tot potopul de legislații europene? A, apropo de AI, încă o premieră: singurul partid care discută despre integrarea inteligenței artificiale în mod etic și responsabil în educație.
Sistem
- digitalizarea ANAF
- dezvoltarea cloud-ului guvernamental și digitalizarea tuturor serviciilor publice prin folosirea resurselor dedicate din PNRR și fondurile structurale disponibile;
- aplicație unică pentru acces la toate serviciile publice, Trezoreria Statului pe tehnologie de tip blockchain, pentru a transparentiza și a asigura trasabilitatea totală în gestiunea și alocarea banilor publici,
- reînființarea GovITHub — comunitatea IT din România în parteneriat cu autoritățile pentru a contribui la digitalizarea statului într-un mod participativ și adecvat nevoilor reale ale societății.
- regionalizare pentru debirocratizare, cu structurii regionale suple, digitalizate și care preiau un set definit de servicii publice
- diaspora – servicii consulare digitalizate, fără cozi interminabile și drumuri de sute de kilometri
Conectivitate
- dreptul la internet, concomitent cu investiții publice pentru a garanta accesul la internet pe tot teritoriul, inclusiv în mediul rural,
Educație
- programe de alfabetizare digitală a seniorilor,
- Alfabetizare digitală gratuită — rămâi relevant(ă) în era digitală pentru angajați și funcționari publici, pentru vârstnici sau muncitori necalificați
Economie digitală și antreprenoriat
- scheme de finanțare și digitalizare pentru IMM-uri și StartUp-uri -Fond Național unic pentru antreprenoriat și inovare, alimentat de 10 miliarde de euro granturi și împrumuturi europene pe perioada 2021- 2027
- pentru profesii liberale – Platforme digitale pentru colaborare — găsești clienți și parteneri mai ușor
Inovație
- O politică industrială agilă, formarea și dezvoltarea de hub-uri tehnologice și de inovare și de clustere industriale, în parteneriat cu universitățile și institutele de cercetare, cu concentrare pe tranziția verde, digitală și oportunitățile autonomiei strategice europene
Altele
- Mediu – urmărirea digitală a infracțiunilor de mediu
Cum arată viziunea REPER? Multe aspecte similare cu alte partide, cum ar fi digitalizarea serviciilor consulare, aplicația unică a statului sau cloudul guvernamental, care, conform lor ar fi prost implementat acum. Accentul pe incluziunea digitală iese în evidență, fiind necesar ținând cont de nivelul de competențe digitale din țară.
Sistem
- Modernizarea sistemului judiciar, inclusiv prin digitalizare, rămâne o necesitate stringentă pentru eficientizarea actului de justiție
- Digitalizarea completă a proceselor judiciare pentru a reduce birocrația și timpul de așteptare, inclusiv simplificarea procedurilor pentru depunerea online a cererilor și a documentelor legale, respectiv dezvoltarea unei platforme online de acces public pentru a urmări desfășurarea proceselor în timp real
- Digitalizarea ANAF
- Crearea unui portal public de transparență bugetară unde cetățenii să poată urmări în timp real toate cheltuielile publice, comparate cu veniturile colectate
- Crearea unei echipe dedicate digitalizării și a designului serviciilor publice în Cancelaria Guvernului, cu un mandat clar de a unifica site-urile și pattern-urile de accesare a serviciilor publice a tuturor ministerelor
- Implementarea unei platforme centralizate unde cetățenii pot accesa servicii guvernamentale online (de exemplu plăți de taxe, obținerea documentelor)
- Crearea unui ghid și a unor standarde de implementare astfel încât caietele de sarcini pentru proiecte de digitalizare a serviciilor publice să poată fi preluate de IMM-uri din domeniul IT, pentru a ieși din logica proiectelor IT mari cu probleme de implementare și aceleași câteva firme de IT care câștigă contractele
- Securitate cibernetică prin întărirea instituțiilor, dezvoltarea unui cadru de reglementare solid pentru protecția datelor, modernizarea sistemelor IT din infrastructurile critice, campanii de informare pentru populație
Educație
- pentru persoanele vârstnice – programe comunitare și pentru a-și îmbunătăți competențele digitale
- actualizarea programelor școlare cu introducerea și a unui modul de educație online și media
- dezvoltarea competențelor profesorilor – inclusiv prin digitalizare
- Simplificarea accesului studenților la resursele administrative prin digitalizarea proceselor
- integrarea cursurilor de alfabetizare digitală și tehnologie în toate programele de studiu, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale și a realității virtuale, pentru a spori interactivitatea și relevanța educației și a pregăti studenții pentru piața muncii moderne
- Asigurarea accesului gratuit al studenților la platforme online și biblioteci virtuale pentru îmbunătățirea resurselor educaționale
Economie digitală și antreprenoriat
- Implementarea unor programe naționale de educație digitală pentru antreprenori și IMM-uri, pentru a-i pregăti să adopte și să utilizeze soluții tehnologice inovatoare
- Crearea unui fond guvernamental dedicat proiectelor de inteligență artificială (IA) pentru a sprijini IMM-urile și startup-urile ce dezvoltă soluții bazate pe IA
- Sprijinirea proiectelor autorităților locale și companiilor care au în vedere aplicarea inteligențe artificiale în sectoarele mai puțin neproductive precum agricultură, sănătate și administrație publică, crescând astfel eficiența și productivitatea.
- Dezvoltarea infrastructurii digitale pentru implementarea IA, inclusiv rețele de date și cloud computing, pentru a sprijini aplicarea la scară largă a inteligenței artificiale în diverse industrii
- Lansarea de programe educaționale și de formare pentru a pregăti forța de muncă să folosească și să dezvolte soluții bazate pe IA și automatizare
- FinTech: Sprijinirea dezvoltării de soluții fintech locale care să faciliteze accesul la servicii financiare digitale pentru toate categoriile populației și să îmbunătățească eficiența tranzacțiilor economice. Reglementarea acestora și oferirea de suport pentru fazele incipiente de dezvoltare ale acestora prin granturi, incubatoare, mentorat
- Crearea de incubatoare și acceleratoare pentru dezvoltarea afacerilor tehnologice emergente, oferind resurse și mentorat
- Facilitarea transferului tehnologic din mediul academic către industrie, prin intermediul centrelor de inovare și birourilor de transfer tehnologic
- Crearea unui program național de granturi și venture capital pentru startup- uri și IMM-uri dedicat proiectelor de cercetare și dezvoltare inovatoare, cu prioritate pentru soluții pentru tranziția verde
- GovTech – Lansarea unei competiții guvernamentale pentru soluții inovatoare la probleme societale sau tehnice complexe, cu premii monetare și contracte garantate pentru dezvoltarea produsului câștigător
- GovTech – Sprijinirea startup-urilor și IMM-urilor inovatoare prin politici care să faciliteze accesul la contracte publice, prioritizând tehnologii sustenabile și soluții digitale
- Digitalizarea în industrie
- Dezvoltarea unor parteneriate public-private pentru cercetare și dezvoltare în domeniul automatizării proceselor industriale
- Sprijinirea prin subvenții țintite a proiectelor inovative de automatizare și transformare digitală în industrie
- Implementarea unui cadru de reglementare și securitate pentru utilizarea dronelor și a roboților în monitorizarea și optimizarea proceselor
Inovație
- Dezvoltarea de parteneriate public-private pentru soluții de sănătate digitală precum platformele de telemedicină și alte tehnologii care fac serviciile de sănătate mai accesibile tuturor
- Promovarea inovațiilor digitale care îmbunătățesc accesul la educație și formare continuă, combinată cu dezvoltarea infrastructurii digitale în zonele rurale pentru a facilita egalitatea de șanse
- Lansarea unui pachet de reduceri fiscale și granturi pentru companiile care dezvoltă soluții tehnologice pentru incluziune și coeziune socială
- Dezvoltarea unui program de formare continuă pentru cercetători, care să includă domenii precum tehnologia digitală și economia circulară
- Promovarea colaborărilor internaționale în domeniul cercetării inteligenței artificiale, prin parteneriate cu centre de inovare și universități din întreaga lume, pentru a accelera transferul de cunoștințe și tehnologii
Sănătate
- Demnitatea pacienților – Oferirea de echipamente pentru acasă pentru persoanele cu impedimente fizice care au nevoie de îngrijire continuă și testarea noilor tehnologii digitale sau robotice inteligente pentru a înlesni orientarea în spațiu și deplasarea în siguranță
- Eficientizarea și transparentizarea actului medical – Introducerea fișei digitale personale securizate pentru fiecare pacient și o modalitate centralizată de comunicare digitală și gestionare a rețetelor și programărilor cu toate entitățile din sectorul de sănătate
Cultură
- Oferirea de finanțare directă pentru artiști și organizații culturale independente, în special pentru cei din industrii emergente – film, design, media digitală, jocuri video
- Digitalizarea în instituțiile publice de cultură și simplificarea procedurilor birocratice interne
Altele
- Adaptarea la schimbările climatice: Crearea unei baze de date digitale naționale cu toate proprietățile expuse la inundații și alunecări de teren, astfel încât planificarea urbană și rurală să se bazeze pe evaluări corecte ale riscului
- Energie – digitalizarea sistemului pentru optimizarea producției și consumului, extindere rețele inteligente și la nivelul zonelor rurale
- Construcții – aduce vorba de BIM ca standard în construcții
- Crearea unui fond național pentru dezvoltarea de soluții inovative în construcții, cum ar fi imprimarea 3D, robotica și automatizarea, pentru a crește eficiența și a reduce costurile de producție
- Susținerea start-up-urilor și IMM-urilor din domeniul construcțiilor care dezvoltă soluții digitale pentru optimizarea proceselor, inclusiv planificarea și monitorizarea proiectelor de construcție
- Dezvoltarea unui program național de educație și formare în digitalizarea proceselor de construcții, precum utilizarea dronelor pentru a asigura o execuție mai eficientă și sigură a lucrărilor
- Agricultură – Digitalizarea coșului de cumpărături în colaborare cu marile lanțuri de retail pentru a permite consumatorilor să își monitorizeze amprenta de carbon și apă a produselor achiziționate, inclusiv statistici lunare și anuale, facilitând luarea de decizii informate și responsabile
Cum arată viziunea și programul SENS? Cel mai complex program cu cele mai multe măsuri, o conștientizare că tehnologia e parte din canvas-ul unei societăți incluzive pentru că, da, vorbim mai mult de Tech for People aici. Atrage atenția concentrarea pe inteligență artificială și integrarea acesteia în mod vertical pe diferite sectoare și sprijinirea acestei integrări în sectoare mai puțin productive.
concluzii
Ne-am propus să vedem ce și-au propus partidele în ceea ce privește digitalizarea. Foarte multe măsuri, foarte multe idei, nu foarte clare sau explicite unele dintre ele:
- Nu vedem totuși o viziune cu privire la utilizarea tehnologiei, nu există referiri deloc la viziunea Uniunii Europene privind transformarea digitală, nu mai zic nimic de respectarea drepturilor și principiilor digitale (cu puține excepții la SENS, spre exemplu, dar nu sunt menționate explicit)
- Vedem foarte multă integrare verticală a tehnologiei în mai multe domenii, dar partea de digitalizare a administrației este cea care parcă trage toate celelalte măsuri în spate
- De ținut cont că aceste programe electorale vizează totuși 4 ani de mandat de posibil guvern și parlament. Întrebare retorică aici: care din aceste programe are o gândire de tip strategic foresight? Care dintre ele se uită 4 ani în viitor și-și imaginează o Românie digitală ținând cont de tendințele din domeniu?
- Nu vedem măsuri clare legate de cadrul de reglementare european. Cum vom sprijini firmele în implementarea de soluții IA în era AI Act?
- Competențele digitale, respectiv măsurile de incluziune digitală sunt prezente în multe din programe, dar nu suficient de clar și de țintit.
- Last, but not least, arhitectura de guvernanță digitală. Clarificarea păienjenișului de instituții cu atribuții în materie de tehnologie, digitalizare, mediu online și coordonarea dintre ele ar fi fost una din măsurile utile. Mai ales în condițiile actuale, când nu ne dăm seama care instituție se ocupă de ce în materie de supraveghere a spațiului online.
