Înapoi în viitor? Cum digitalizăm IMM-urile în România

Anul e 2027. Suntem în viitorul pe care UE ni l-a făgăduit. 90% din IMM-urile românești au intensitate digitală de bază, 75% din companii utilizează cloud/AI/Big Data. Alegerile pe care le-am făcut la începutul deceniului 20 au dat roade. Efectele economice se văd, productivitatea e ridicată, totul e roz. Or is it?

Să ne întoarcem la deciziile pe care le-am luat la începutul deceniului 20 ai secolului XXI. Cum anume stimulăm întreprinderile să adopte tehnologii în activitatea lor? Ce finanțăm în acest sens? Cum măsurăm adoptarea tehnologiilor la nivel de întreprinderi? Despre asta e vorba în această analiză. Ne uităm la:

  • Ce finanțări sunt disponibile pentru digitalizare IMM-uri?
  • Cum digitalizam IMM-urile in Romania?
  • Ce urmărește România cu aceste finanțări? Se aliniază asta cu ce ne cere UE?

Dacă n-ai chef să citești până la capăt, uite principalele idei:

  • toate programele regionale au oportunități de finanțare pentru digitalizarea IMM-urilor, pe lângă oportunitățile prin PNRR
  • întreprinderile trebuie să bifeze o listă de 12 elemente care definesc intensitatea digitală
  • la fel ca tehnologia, intensitatea digitală evoluează, deci, chiar și Eurostat spune că posibilitatea de a urmări evoluția în timp a indicatorului e limitată.
  • programele cu finanțare europeană măsoară diferit intensitatea digitală – indicator-cheie care monitorizează digitalizarea întreprinderilor – pentru că folosesc versiuni diferite ale acestui indicator
  • cheltuielile eligibile din programele analizate permit achiziția unei varietății de tehnologii care se leagă indirect de intensitatea digitală cerută, dar accentul cade pe bifarea indicatorilor și nu neapărat pe îmbunătățirea proceselor interne
  • la nivelul a patru dintre cele 8 regiuni de dezvoltare, ghidurile de finanțare folosesc versiunea din 2018 a indicatorului de intensitate digitală
  • programele de digitalizare prin PNRR măsoară intensitatea digitală diferit față de programele regionale – dar folosesc varianta din 2021

Ce finanțări sunt disponibile pentru digitalizare IMM-uri?

Toate programele operaționale au oportunități pentru digitalizarea IMM-urilor., la care mai adăugăm și oportunitatea dată de PNRR. Mici diferențe apar între regiuni referitor la organizarea și gândirea apelurilor:

Cum digitalizam IMM-urile in Romania

Și acum vine dilema: ok, dăm bani, dar pentru ce? Aici intervine intensitatea digitală, o scară de măsurare drăguță venită de la Comisia Europeană și Eurostat care oferă o privire de ansamblu asupra utilizării tehnologiei într-o companie. Deci, finanțarea acoperă achiziție de tehnologie care să contribuie la bifarea indicatorilor aferenți intensității digitale. Bun, și care or fi indicatorii? Păi, depinde de an și aici cităm din Eurostat: indicatorul este unul compus, fiind derivat din chestionarul european cu privire la utilizarea TIC și comerțul electronic în cadrul întreprinderilor. Compoziția acestuia variază, în funcție de întrebările din chestionar. Compararea acestui indicator în timp este astfel limitată”. Deci, indicatorul evolulează aproape anual, ținând pasul cu tehnologia. Actualmente, scara de intensitate digitală pentru anul 2023 arată astfel:

Sursă: Eurostat
Finanțările europene pentru digitalizarea IMM-urilor funcționează deci pe baza acestui indicator, întreprinderile trebuind să bifeze cât mai multe din cele 12 elemente cu ajutorul achizițiilor de tehnologie prin proiect. De regulă, finanțatorii cer obținerea a minim 6-7 elemente din cele 12 pentru a atinge un nivel de bază de intensitate digitală. Cu cât mai multe elemente bifezi, cu atât ai dreptul la mai multă finanțare. Acum să vedem ce anume trebuie să urmărească firmele românești care achiziționează tehnologie pentru creșterea intensității digitale, conform finanțărilor disponibile:

  • POR Centru – varianta din 2018 de intensitate digitală
  • POR NV – varianta din 2018 de intensitate digitală
  • POR Vest – varianta din 2018 de intensitate digitală
  • POR NE – varianta din 2018 de intensitate digitală
  • POR SE – nu avem informații specifice despre apel
  • POR Sud-Muntenia – nu este un apel distinct pe digitalizare, iar apelul disponibil care integrează digitalizarea nu vorbește despre intensitate digitală
  • POR Sud Vest Oltenia – varianta din 2021 de intensitate digitală
  • POR București Ilfov – nu avem informații specifice, știm doar că se vizează și intensitatea digitală ridicată a întreprinderilor (deci cel puțin 9 din 12). Nu știm totuși ce variantă de intensitate se va alege
  • PNRR – varianta din 2021 de intensitate digitală

Să vedem cum arată asta în practică. Ce însemna intensitate digitală pentru anul 2018, respectiv pentru 2021?

Ce diferențe sunt?
  • elemente legate de procesele interne ale întreprinderii apar mai târziu, în varianta din 2021: ERP, CRM, AI
  • varianta din 2018 era bazată foarte mult pe web – 2 elemente legate de pagini web, două de comerț electronic
  • în 2021 – apar mai multe elemente legate de social media

Cea mai importantă diferență este că….păi, nu se potrivește cu actuala definiție a intensității digitale de mai sus de la nivelul anului 2023. Într-adevăr, varianta din 2021 se apropie mai mult de ceea ce urmărește acum Uniunea Europeană. Oricum, simplul fapt că acest indicator evoluează ne arată că nu putem să condiționăm prea mult adoptarea tehnologiei în mediul privat de bifarea unei liste de tehnologii achiziționate.

Deci, cum vor arăta întreprinderile românești digitalizate cu ajutorul acestor fonduri? Păi, majoritatea fondurilor disponibile, așa cum arată ghidurile acum, vor urmări indicatori care nu se aliniază foarte bine cu trendul tehnologiei:

  • cu accent pe achiziții de dispozitive mobile pentru angajați, pagina web și e-commerce, care nu este dublat în mod direct de exploatarea unor tehnologii pentru îmbunătățirea proceselor interne, cum ar fi ERP sau CRM
  • fără accent pe dezvoltarea unui model de business digital, care să colecteze date cu ajutorul programelor de tip CRM și ERP și care să le analizeze pentru a lua decizii mai bune
  • fără accent pe inteligența artificială

Informație importantă aici: într-adevăr, ghidurile consultate prevăd o listă de cheltuieli eligibile care permit achiziția de tehnologii de genul acesta – AI, CRM sau ERP etc. Dar legătura cu acești indicatori este indirectă și nu stimulează neapărat întreprinderile să își adapteze modelul de business și să-și îmbunătățească procesele interne. Accentul rămâne pe bifarea acestor indicatori, o condiționalitate a programelor de finanțare.

Ce urmărim cu intensitatea asta digitală?

În primul rând, intensitatea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii este o țintă semnificativă pentru măsurarea progresului României la nivelul societății și economiei digitale. Ne-o cere Uniunea Europeană. Mai precis, la nivelul anului 2030, 90% din IMM-uri vor avea un nivel de intensitate digitală cel puțin de bază (6/12 tehnologii). Dar problema e că nu știm cum va arăta această intensitate digitală la nivelul anului 2030 pentru că indicatorul evoluează odată cu tehnologia. Iar monitorizările sunt diferite la nivel regional, pare-se.

În al doilea rând, intensitatea digitală este o modalitate de a măsura digitalizarea IMM-urilor, care la rândul ei ar trebui să aducă beneficii socio-economice pentru regiuni. Cheia e aici legată de modalitatea în care sunt folosite aceste tehnologii odată ce sunt achiziționate și modul lor de exploatare. Achiziția nu trebuie să rămână un scop în sine, dar accentul pe bifarea indicatorilor și așa invechiți în unele cazuri și a rezultatelor cerute de finanțator poate să ducă în direcția asta.

Mai există și alte moduri de a măsura digitalizarea IMM-urilor? Mai poți urmări gradul de maturitate digitală, o altă unealtă pusă la dispoziție de către UE pentru IMM-uri prin intermediul centrelor de inovare digitală. Acest indicator se uită mai adânc la procesele interne, aspecte legate de management și pregătirea angajaților sau chiar angajamentul către sustenabilitate în utilizarea tehnologiei.

Câteva recomandări de final…

  • pentru întreprinderi interesate de aceste apeluri: apelați la o analiză consistentă înainte de a alege și a scrie proiectele pentru digitalizare. Analiza trebuie să vizeze nu doar lista echipamentelor care se recomandă, dar a beneficiilor pe care le aduc pentru funcționarea întreprinderii. Aici mergem deja către transformare digitală și nu ne limităm la a digitaliza unele procese deja existente.
  • pentru întreprinderi interesate de apeluri: gândiți-vă și la maturitatea digitală, o analiză mai deep pentru regândirea modelului de business bazat pe date și care vă poate ajuta să inovați.
  • pentru policy-makers: corelați intensitatea digitală la nivel național pentru a asigura acele puncte în plus pe care le vrem cu toți în Indexul Societății și Economiei Digitale.
  • pentru policy-makers: o altă variantă de susținere a IMM-urilor este kitul digital, element care asigură uniformitate în tehnologiile pe care acestea le folosesc în afacerea lor. Spania face asta, de exemplu.

 

Adaugă comentariu

 

Digital Policy este o platformă de analize de politici publice digitale, axată pe nivelurile european, național și local.

Pagini

Newsletter