TL;DR : Busola Competitivității reprezintă noua orientare a Uniunii Europene, menită să transforme UE într-un jucător economic global și inovator. Ce e diferit acum? Accentul este pus pe simplificarea regimului birocratic pentru firme, alocarea mai multor fonduri pentru stimularea inovării și dezvoltării de tehnologii, aplicarea corectă a legislațiilor existente și un focus crescut pe competențele digitale. În ceea ce privește regimul de reglementări, nu se renunță la acestea, ci se pune accent pe aplicarea corectă a legislațiilor existente și pe crearea de spații de testare pentru soluțiile tehnologice noi.
De unde pornim?
Nu cred că mai e un secret că trăim într-o lume destul de complicată. Avem un război pe lângă noi, o administrație americană ostilă, să nu mai zicem despre elefantul din cameră. Stai, că în curând nu vom avea elefanți pentru că oricum schimbările climatice vor distruge ecosistemele.
La fel ca în viață când trebuie să te situezi față de tot felul de provocări, până acum și Uniunea Europeană s-a poziționat față de acestea așa: a ales să meargă pe calea verde, chiar dacă nu e poate cea mai bună strategie economică, comparativ cu prietenii noștri SUA și China. Apoi, a zis: cetățenii noștri trebuie protejați, deci avem nevoie să facem niște reguli pentru ca firmele să nu devină prea puternice și să dăuneze vieții acestora. Să nu uităm că Uniunea Europeană a ales și să fie deschisă altor parteneri economici: am externalizat producție, ne-am bazat pe unele lucruri esențiale pe parteneri internaționali și am crezut că totul va fi vine. Ei bine, timpul nu mai are răbdare, vorba lui Marin Preda.
Ne-am întors acum în lumea competiției. Am părăsit lumea colaborării, unde UE se simțea ca peștele în apă că doar e produsul unor inițiative de colaborare. Dar competiția înseamnă survival of the fittest. Păi, nu prea suntem cei mai puternici în această logică. Riscăm să fim mâncați din mai multe părți. Ce putem face? Păi, UE a decis că nu prea avem de ales. Trebuie să ne reorientăm.
Ce implicații va avea asta pentru tot ceea ce a “predicat” UE până acum despre societatea digitală? Ne referim la acele afirmații și acțiuni pentru protejarea drepturilor în societatea online, care păreau adesea de “să fie bine, să nu fie rău”. Bine pentru protecția cetățenilor, mai rău pentru mediul economic. Scriem azi pe Digital Policy despre schimbarea de macaz și reorientarea Uniunii Europene către competitivitatea mediului economic. Vom acoperi trei lucruri:
- vom vedea care e problema Uniunii Europene în materie de competitivitate
- vom vedea ce soluție propune aceasta prin Busola Competitivității
- vom încerca să vedem la ce ne așteptăm pe viitor – cum se împacă competitivitatea cu abordarea bazată pe protecția drepturilor în online
Care e problema UE în materie de competitivitate?
Principala problemă pe care UE o are se referă la decalajul de inovare și productivitatea scăzută în relație cu SUA și China. Inovarea și tehnologia merg mână în mână, iar mare parte din cauzele acestei probleme structurale ale UE a fost pusă în cârca abordării de a reglementa pare-se excesiv tehnologia și spațiul online. Spoiler alert: nu aceasta este singura cauză. Am explicat și în newsletter-ul Digitalogia și aici că există alte motive pentru care UE are o problemă cu inovația. Le reiau pe scurt aici:
- Piață fragmentată – Europenii preferă site-uri naționale pentru cumpărături online, iar diferențele lingvistice și culturale îngreunează extinderea companiilor la nivel european.
- Mentalitate și reglementări restrictive – Se muncește mai puțin decât în SUA, iar antreprenorii evită riscurile. Legile stricte privind insolvența și fiscalitatea îngreunează reluarea unei afaceri după eșec.
- Acces limitat la finanțare – Start-up-urile depind de bănci și granturi, iar regulile fiscale și de investiții diferă între țări, descurajând finanțarea transfrontalieră.
- Exodul talentelor – Cercetătorii și antreprenorii tech preferă SUA pentru oportunitățile, finanțarea și ecosistemul din Silicon Valley.
Meanwhile, miliardarii americani susținuți de Trump în frunte cu Zuckerberg și Musk fac pe Mean Girls față de UE și susțin că reglementările europene sunt rele pentru că afectează companiile americane. Și știm cu toții că se aude mai tare discursul celui care are portavoce, adică platformă de social media. Deci, acest discurs prevalează.
Interesant este că, la acest punct, BigTech și europenii se aliniază cât de cât: reglementările și birocrația sufocă companiile, dar fiecare vede din punctul lui. De altfel, simplificarea poverii asupra companiilor este și aceasta sus pe agendă în Busola Competitivității.
Ce este Busola Competitivității?
Busola Competitivității este un plan ambițios al Comisiei Europene care încearcă să transforme Uniunea Europeană dintr-un jucător economic timid într-un protagonist global și inovator. Este cea de-a doua busolă lansată de Comisia Europeană în ultimii cinci ani, precedenta fiind cea Digitală. Se pare că UE chiar are probleme cu orientarea de are nevoie de atâtea instrumente 🙂
Trei obiective principale conduc această strategie:
- Reducerea decalajului de inovare (pentru ca Europa să nu mai fie văzută drept bunicuța cuminte a tehnologiei)
- Creșterea competitivității prin decarbonizare (transformând provocarea climatică într-o adevărată Olympic Games economică)
- Reducerea dependențelor strategice (pentru a nu mai fi la mâna altor superputeri economice, cum este China cu metalele sale rare, spre exemplu. Scriem asta la 2 minute după ce am văzut că BYD, mașina electrică chineză, a depășit Tesla ca număr de unități vândute în unele țări din Europa #irony)
Pentru a realiza aceste scopuri, documentul propune cinci direcții care sună tehnic, dar care în esență sunt niște „trucuri”:
- Simplificarea reglementărilor (adică mai puțină birocrație, mai multă eficiență)
- Eliminarea barierelor din Piața Unică (la câteva decenii distanță de câteva tratate europene care zic că avem Piață Unică, încă nu avem o piață unică completă, mai ales la nivel de comerț electronic)
- Stimularea finanțării prin integrarea piețelor de capital (cum să facem oamenii să investească mai ușor în afacerile europene?)
- Dezvoltarea competențelor digitale (o mai bună pregătire a competențelor și recunoaștere a acestora)
- Îmbunătățirea coordonării politice (a se citi: mai mult coordonare europeană – lucru care va enerva statele membre)
Pare că UE se străduiește din răsputeri să spună companiilor și cercetătorilor: nu plecați, puteți face chestii faine și la noi, vă lăsăm să vă jucați mai mult, vă dăm și bani mai mulți!
Now what?
Gata, s-a terminat cu era reglementărilor în mediul online? Le ștergem pe toate cu buretele și începem cu Innovation first, Safety later? Nici vorbă 🙂 De altfel, Busola Competitivității e plină de propuneri de acte și strategii (deci, iarăși birocrație și hârtii) care vor ghida atingerea acestor obiective. Avem și câteva valabile pentru #digital:
- un regim unic legal pentru companiile inovatoare – Noul regim unic va simplifica legile privind taxele, angajările și falimentul, astfel încât companiile inovatoare să poată opera mai ușor oriunde în UE
- inițiative legislative legate de utilizarea cloud-ului și a inteligenței artificiale – care să aducă resurse laolaltă pentru crearea de echivalențe europene pentru marile modele AI, cum sunt ChatGPT sau Claude, în beneficiul companiilor care să le poată utiliza pentru a dezvolta servicii și produse proprii
- strategie țintită pentru accelerarea integrării AI în economie
- sprijin accelerat pentru inovare și reglementarea de spații de testare a produselor inovatoare – Companiile inovatoare vor avea acces mai ușor la laboratoare, centre de cercetare și tehnologii de ultimă generație
- (în special) accentul pe dezvoltarea competențelor și facilitarea recunoașterii acestora dincolo de granițele naționale sau sprijin financiar pentru pregătirea specialiștilor în tehnologii critice, cum este AI
Mult accent pe rolul și locul companiilor în UE, dar, oricum, nu poți să faci nimic fără oameni bine pregătiți. Aici se concentrează strategia pe partea societală, dar, într-adevăr, nu mai avem prea multe referințe în strategie la riscurile societale ale tehnologiei sau la faptul că drepturile online sunt primordiale. Cu toate astea, să nu uităm că Comisia va pune accent pe aplicarea acestor multe acte legislative aprobate din fostul mandat. Greul acum vine în implementarea acestor acte legislative, de la DSA la AI Act. Chiar România este un test pentru implementarea DSA și colaborarea dintre autoritățile naționale și cele europene. Cât despre AI Act, să fim siguri că toate aceste strategii de stimulare a dezvoltării de tehnologii pe bază de AI sau de integrare a acesteia în economie vor avea în centru ideile și prerogativele din AI Act. Deci, fără supraveghere biometrică în timp real la locul de muncă, vă rog 🙂
De asemenea, să nu uităm despre regulatory sandboxes – spații de testare a soluțiilor tehnologice noi unde poți să implementezi o tehnologie și să vezi dacă sunt “unintended consequences” și unde nu ești pedepsit dacă nu respecți prevederile AI Act. Dar, din nou, totul depinde de implementare. Pui laolaltă o autoritate publică de reglementare, o companie care vrea să testeze un produs și eventual un centru de inovare digitală care ghidează compania în această călătorie. Compania are voie să testeze produsul înainte de a-l pune pe piață pentru a vedea dacă respectă toate obligațiile sau trebuie făcute unele modificări. Totul ar trebui să fie fără costuri suplimentare pentru companii.
Deci, ce avem deocamdată? Noi inițiative pentru a completa vechile inițiative care au creat reguli, pe sistemul lui Monica de mai jos: Rules help control the fun! Deci, more fun with rules 🙂
