Am văzut destul de multe știri legate de gradul de absorbție a fondurilor europene. Negative, desigur. N-am atras, n-am cheltuit etc. Unele cifre sunt chiar alarmante, dacă ne uităm la 5%, anume gradul de absorbție menționat de către mai marii fondurilor europene de la noi. Având în vedere că sunt destul de mulți bani prevăzuți pentru digitalizare, am vrut să vedem cât de departe au ajuns aceste programe. Ne uităm aici deocamdată la programele de digitalizare pentru mediu privat, prin fondurile europene „clasice”.
De ce? Păi, am intrat în anul 2025, deci suntem aproape de jumătatea perioadei de finanțare 2021-2027 (nu uitați că adesea programele de finanțare funcționează pe principiul n+2, deci mai pot merge până în 2029), iar stadiul de absorbție este 5%. Deci, cât din acel 5% a fost cheltuit pe digitalizare? Deci, care e stadiul programelor de digitalizare a IMM-urilor?
Să nu ne grăbim totuși. Puțin context nu strică.
Digitalizarea IMM-urilor: puțin context nu strică
Am mai scris aici despre programele de digitalizare cu fonduri europene în România și reiau câteva idei cheie de acolo:
- Fiecare agenție de dezvoltare din regiuni organizează apelurile de selecție pentru digitalizare în ritm propriu, având în vedere că, începând cu această perioadă de programare (2021-2027), regiunile sunt cele care administrează programele operaționale.
- Există mai multe oportunități pentru digitalizarea IMM-urilor, anume prin PNRR sau prin programele operaționale derulate la nivelul fiecărei regiuni: NV, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, București Ilfov, Sud-Vest, Vest. Motivul
- Toate programele regionale au oportunități de finanțare pentru digitalizarea IMM-urilor, pe lângă oportunitățile prin PNRR. De ce? Păi, e o poveste mai lungă, dar pe scurt: avem niște priorități setate la nivel european, apoi se semnează un acord cu statul român care combină necesitățile naționale cu prioritățile europene și de acolo se creionează programele mari de finanțare.
- Întreprinderile trebuie să bifeze o listă de 12 elemente care definesc intensitatea digitală. Acest indicator realizat de către Eurostat evoluează anual, rezultă că există versiuni diferite ale acestuia.
- Astfel, am descoperit că programele cu finanțare europeană măsoară diferit intensitatea digitală – indicator-cheie care monitorizează digitalizarea întreprinderilor – pentru că folosesc versiuni diferite ale acestui indicator
- Cheltuielile eligibile din programele analizate permit achiziția unei varietății de tehnologii care se leagă indirect de intensitatea digitală cerută, dar accentul cade pe bifarea indicatorilor și nu neapărat pe îmbunătățirea proceselor interne
- La nivelul a patru dintre cele 8 regiuni de dezvoltare, ghidurile de finanțare folosesc versiunea din 2018 a indicatorului de intensitate digitală. Ultima oară când am verificat eram în 2025 :). Au trecut câteva generații de procesoare de atunci.
- Programele de digitalizare prin PNRR măsoară intensitatea digitală diferit față de programele regionale – dar folosesc varianta din 2021
- După umila noastră părere, aceste programe stimulează cheltuirea banilor pentru a se încadra în acei indicatori și a bifa cât mai mulți. Accentul pornește de la „ce trebuie să-mi iau ca să bifez” și nu de la „ok, unde am nevoie să eficientizez unele lucruri?”
Ok, acum cum stăm?
Nu ne uităm la câți bani se dau sau s-au dat deja, ne-a interesat stadiul derulării și mai ales interesul pentru astfel de proiecte din partea solicitanților.
Digitalizare IMM-uri: stadiu programe de finanțare
1. Regiunea NV (Nord-Vest)
- Apel închis în 2024
- 477 candidaturi depuse (pentru un buget care ar putea acoperi maxim 160 de proiecte)
2. Regiunea NE (Nord-Est)
- Apel pilot desfășurat în 2 etape: verificare inițială și depunere
- Redeschis în noiembrie 2024 pentru cei care nu au depus sau au fost respinși în runda inițială
- 350 de proiecte depuse la nivelul lunii ianuarie 2025, buget aproape finalizat
- Proiect derulat în parteneriat cu Banca Mondială care va lua un grup de control de IMM-uri pentru a evalua impactul
3. Regiunea Centru
- Cel mai avansat stadiu
- 204 proiecte depuse, din care 10 sunt deja în contractare
4. Regiunea SE (Sud-Est)
- Apelul nu s-a deschis încă, prevăzut pentru iunie 2025
5. Regiunea SV (Sud-Vest)
- 69 de proiecte depuse inițial, dar au rămas doar 47
6. Regiunea Sud-Muntenia
- Digitalizarea IMM-urilor face parte din proiecte mai mari de competitivitate, fiind o activitate conexă
- Două apeluri lansate, totalizând 906 proiecte depuse (nu toate exclusive pentru digitalizare)
7. Regiunea București-Ilfov
- Două apeluri prevăzute pentru IMM-uri: unul pentru nivel scăzut de digitalizare și unul pentru cele mai avansate
- Apelurile vor fi deschise în mai 2025
- Regiunea Vest
- Prevăzut a fi lansat pentru martie 2025
- Apel aflat în consultare în iulie 2024, dar nelansat până acum.
Ce putem înțelege de aici?
- Observăm câteva disparități regionale: din 8 regiuni, în 3 dintre ele încă nu s-au deschis apelurile de finanțare (Sud-Est, București-Ilfov, Vest).
- Cel mai avansat stadiu se referă la semnarea contractelor de finanțare, în cazul regiunii Centru, în rest avem stadii de evaluare sau nici măcar nu au fost deschise apelurile
- Excluzând outlierul Sud-Muntenia, unde digitalizarea este o activitate conexă doar și nu există apel dedicat, putem spune că firmele din regiunea NV au fost cele mai interesate de finanțare pe digitalizare, având în vedere numărul mare de proiecte depuse.
- Regiunile tratează digitalizarea destul de diferit, dincolo de indicatorul de intensitate digitală, dacă ne uităm la abordări, cum ar fi cea bazată pe analiză de impact (care e o idee bună) sau la faptul că nu face parte dintr-un apel dedicat în cazul regiunii Sud-Muntenia. Nu mai trebuie să zic că avem printre cele mai scăzute performanțe din UE la acest capitol.
- E prea devreme să ne pronunțăm dacă a funcționat descentralizarea în cazul programelor regionale, dar putem compara și cu programul PNRR care a înregistrat la nivel național peste 7188 de cereri pentru programul de digitalizare prin intensitate digitală și cam 100 de proiecte pentru implementare de tehnologii avansate prin parteneriate între firme. Dintre cele peste 7188, deocamdată doar 3683 sunt propuse spre finanțare. “Victoria” merge către PNRR, care a avut mult mai mare succes.
Sursă imagine de fundal aici.
Ce recomandăm?
- Măcar pentru apelurile care nu s-au deschis încă, regândirea abordării asupra digitalizării IMM-urilor (this is a long shot)
- Accelerarea implementării proiectelor pentru că solicitanții scriu anumite specificații tehnice în proiecte și apoi au de-a face cu birocrația de a aduce la zi documentele de proiect, dacă acesta intră în implementare după un an sau doi (în cazul PNRR)
- Realizarea de analize de impact – pe sistemul propus la nivelul regiunii Nord-Est pentru a urmări performanțele și efectul acestor proiecte la nivel micro și macroeconomic.
- Regiunile au centre de inovare digitală care pot sprijini evaluarea sau monitoriza implementarea, având în vedere expertiza lor în ceea ce privește digitalizarea. De ce nu pot exista parteneriate cu acestea pentru a putea sprijini procesul de digitalizare al IMM-urilor?
