La DigitalPolicy nu suntem străini de programe de guvernare. Unul din primele noastre articole pe site a fost despre programul de guvernare al coaliției PNL-USR-UDMR. Ce vremuri! Facem efortul să le parcurgem să vedem câteva elemente care ar putea defini politicile publice legate de digitalizare și transformare digitală în România și să vedem care e viziunea liderilor noștri. Căci asta ar trebui să fie rolul unui program de guvernare – să seteze direcțiile de acțiune pornind de la o viziune pentru următorii 4 ani. Nu puteam să nu ne uităm ce propune noul Guvern pentru pe parte de #digitalizare?
Care e viziunea acum? Păi, simplificare, debirocratizare, facilitare și toate cuvintele alea care, în esență, duc mai ales la integrarea tehnologiei în modul în care funcționează statul, societatea, economia. Perfect, deci digitalizarea e acolo în centru! Ați putea zice asta 🙂 Dar n-ar fi 100% corect. În primul rând, digitalizarea trece la economie ca portofoliu. În timp ce alte state au o agenție specializată care este cumva direct sub PM, beneficiind de autoritate și sprijin, la noi digitalizarea intră sub umbrela ministerului economiei și antreprenoriatului.
Ce-mi spune asta?
- fragmentarea portofoliilor și temelor legată de digitalizare continuă – acum când aveam nevoie, mai mult ca oricând, de coordonare mai bună
- scoatem digitalizarea de lângă cercetare, dezvoltare, inovare – aici era o logică. Digitalizarea înseamnă și noi moduri de a face lucruri, deci finanțările pentru R&D și politicile de inovare ar fi trebuit să meargă mână în mână
- mai marii noștri văd digitalizarea strict ca un element al economiei. Not that’s a bad thing, cum ar zice Seinfeld – avem nevoie de mult imbold pentru integrarea tehnologiilor și există multe proiecte deja on-going pe partea asta. Dar uităm de componenta socială și de efectele acesteia.
Hai să vedem totuși ce ne propune coaliția “pro-europeană”. Mai jos, câteva detalii despre ce și-a propus nu pe parte economică, cum ar zice un mare mahăr, ci “pe parte de digitalizare” Am structurat articolul mai jos pe trei elemente: ce e nou, ce nu e nou și, ca concluzie, ce lipsește? Am pus la “ce e nou” elemente care n-au fost fluturate în discursul public în ultimul an, dar care pot fi și în articolul cu analiza programelor propuse de partide. Deci, să purcedem.
Ce e nou?
- productivismul ca fundament pentru investiții masive în…printre altele și tehnologice pentru ca România să devină “hub tehnologic și industrial în Europa de Est”. Partea asta cu hubul tehnologic nu e nouă – am mai avut hub IT, hub de securitate etc. De fapt, vezi mai jos.
- mai vedem referiri la necesitatea asigurării sustenabilității proiectelor de digitalizare – care trebuie văzute ca parte a unui sistem și nu ca parte a unui proiect care, odată ce s-a terminat, e gata, îi asigurăm supraviețuirea pentru cât trebuie și aia e.
- referințe către cadre legale pentru sprijinirea proiectelor inovative și/sau dezvoltarea și pilotarea de “proiecte de cercetare, inovare, digitalizare, debirocratizare”. Asta ne miroase a regulatory sandboxes, acele cadre care permit testarea de tehnologii înainte de implementare cu scopul asigurării respectării reglementărilor, cum este mai noua sperietoare AI Act.
- flexibilizarea cadrului legal în ceea ce privește achizițiile publice de tehnologie. Aici vorbim despre stimularea sectorului GovTech, pentru a impulsiona startupuri sau IMM-uri care nu s-ar califica la licitații publice să dezvolte soluții pentru sectorul public. Am mai scris aici despre asta.
- digitalizarea administrației – digitalizarea procesului de obținere a autorizației de construcție. Precizarea noastră: Măsură care ar trebui pusă în aplicare ținând cont de programul național pentru digitalizarea autorităților locale.
- digitalizarea în limbile minorităților naționale.
- “Înființarea unui Program național prioritar de specializare a personalului din administrațiile publice, în sisteme și platforme digitale, prin colaborare cu universitățile de profil”. Ok, bun, dar am rămas undeva în urmă cu gradul de competențe digitale la nivelul personalului din administrațiile publice. Cum specializezi dacă nu știi de unde pornești? Reamintim că s-a realizat un proces de testare a competențelor digitale ale personalului din administrație, dar n-am primit rezultatele
- digitalizarea sistemului de învățământ – în special în ceea ce privește procedurile administrative
- în cercetare și inovare – inteligența artificială și securitatea cibernetică ca domenii strategice.
- în cercetare și inovare – crearea unei platforme de monitorizare a activității pseudo-științei cu rol de avertizor pentru autorități și public
- Ministerul Afacerilor Interne – elaborarea unei strategii privind identitatea digitală – care, adăugăm noi, ar trebui să aibă ca prioritate reducerea norului conspirativ din jurul acestui concept.
Ce nu e nou?
- eterna promisiune că nu ni se mai cer acte emise de alte instituții publice 🙂
- eterna digitalizare a ANAF – cumva de data asta prin intermediul lentilei simplificării proceselor
- multe programe pentru digitalizare, stimularea inovării care deja sunt cuprinse în programele cu finanțare europeană sau prin PNRR – cum sunt programele de granturi pentru IMM-urile care realizează inovație deep-tech în colaborare cu o entitate de cercetare sau programele de creștere a competențelor digitale avansate în IMM-uri
- România – hub de securitate cibernetică
- sprijinirea IMM-urilor prin implementarea strategiei naționale pentru digitalizarea IMM-urilor prin centre de inovare digitală. Strategia există deja.
- alte proiecte care deja sunt începute sau prevăzute, cum este Hubul Român pentru Inteligență Artificială sau programul pentru conectarea zonelor albe prin PNRR
- programul național pentru digitalizarea autorităților locale – care există deja și este prevăzut a fi extins.
- “debirocratizare și digitalizarea administrației” – cu câteva referiri care ar putea intra și la “Ce e Nou?”, cum ar fi: realizarea unei foi de parcurs pentru debirocratizarea serviciilor publice și prioritizarea celor esențiale pentru digitalizare sau catalogul serviciilor publice (am uitat de el!)
- vedem câteva măsuri pentru coordonarea unui proces de digitalizare a administrației, dar nici acestea nu sunt noi:
- operaționalizarea Registrului Aplicațiilor Informatice (neaprobat încă, aflat în proces de consultare publică în iulie 2024). Cum se corelează aceasta cu măsura de aducere la zi a catalogului de servicii?
- operaționalizarea Punctului Digital Unic (sic!) – care bănum că este de fapt Portalul Digital Unic, tot un proiect care există deja
- Foaie de parcurs pentru migrare în cloudul guvernamental – la fel ca mai sus – cum se corelează această măsură cu planul de digitalizare a administrației locale?
- strategia națională de digitalizare și e-sănătate. A fost în consultare publică în luna decembrie.
- digitalizarea activității Ministerului Dezvoltării – înțeleasă în sensul creării a (încă) unei platforme digitale care va agrega întrebări și răspunsuri și proceduri legate de programele ministerului
- pentru sistemul energetic național – printre altele, contorizare inteligentă și digitalizarea rețelelor pentru a înlesni pe viitor și alte modele tarifare care să țină cont de prețul energiei în funcție de intervalele orare;
- digitalizarea patrimoniului cultural și digitalizarea proceselor de avizare în domeniul patrimoniului
- digitalizarea în transporturi – utilizarea RPA pentru automatizarea sarcinilor repetitive. Nu pare a fi nou, având în vedere că se poate corela cu programul derulat la nivelul ADR pentru 18 instituții publice
- digitalizarea sistemului judiciar – domiciliu electronic, dosare electronice, etc
- digitalizarea serviciilor consulare.
- crearea unei platforme pentru monitorizarea activităților sportive la nivel național – pentru monitorizarea performanțelor sportive și gestionarea activităților
Ce lipsește?
- Nu vedem nicio referință la planul național de acțiune privind Deceniul Digital. Cum anume se întâlnește acest plan documentat și aprobat la nivel de Guvern cu acest Program de Guvernare, care este și el aprobat în Parlament. La fel, nicio referire la țintele pe care ar trebui să le atingem până în 2030. Dacă lucrăm cu presupunerea că acest program de guvernare este valabil pe perioada 2025-2029, administrația ar trebui să coreleze aceste măsuri cu țintele pe care ni le-am asumat. Spre exemplu – am desemnat inteligența artificială ca domeniu strategic pentru cercetare-inovare, dar cum facem să educăm oamenii să înțeleagă aceste unelte și să le integreze în activitatea lor economică?
- Accentul pe dezvoltarea competențelor digitale. Singurele mențiuni cu privire la acestea se află în ceea ce privește actualizarea programelor școlare și la programul de competențe digitale pentru angajații IMM-urilor, măsuri la care deja se lucrează.
- Nicio referire la creșterea capacităților instituțiilor pentru gestionarea problemelor legate de social media – nici în rândul profesorilor, spre exemplu, nici la nivelul instituțiilor. Parcă ne confruntam cu un context în care alegerile au fost anulate și din cauza interferențelor pe rețelele sociale. Cum putem preveni un astfel de eveniment din nou dacă nu lucrăm la această problemă deja sistemică?
- Nu e foarte clar cum se vor coordona toate aceste măsuri (mai ales că unele se repetă sau vedem măsuri despre digitalizarea în educație în dreptul ministerului economiei și digitalizării) și iar ajungem la eternul comentariu: nu avem o strategie clară cu privire la transformarea digitală a României. Avem piese de puzzle aruncate într-o cutie care are și niște piese de remi și poate de dame, și nu știm cum se potrivesc. Poate că e un puzzle 3D și nu ne prindem nicicum de imaginea finală.
Sursă program de guvernare aici.
