Ce vrem de la smart city?

Se dau trei povești:

  1. orașul viitorului va fi unul în care tehnologia va media toate interacțiunile dintre oameni și dintre oameni și administrațiile locale. Viitorul sună bine pentru că tehnologia digitală ne va face viața mai simplă, iar datele sunt cei mai buni prieteni ai noștri pentru că ne permit să anticipăm nevoile voastre.
  2. Orașul X pune la dispoziție cetățenilor plata online a taxelor locale, reușind să digitalizeze administrația locală.
  3. „(Mi-aș dori) participarea cetățenilor la problemele urbei, colaboare între instituțiile publice (utilizarea bazelor de date in comun), educarea cetățenilor de către instituțiile implicate în colectare selectivă”

Trei povești, trei puncte de vedere diferite, dar toate duc către același concept. Smart City – un concept oarecum pompos și destul de reducționist pentru toate lucrurile pe care ar trebui să le conțină. Desigur, și poveștile de mai sus sunt oarecum reducționiste, dar sunt utile acum pentru că simplifică oarecum poveștile pe care le spun diferiți actori despre smart cities.

Prima pune accent pe oportunitatea de business – colectarea de date și extinderea tehnologiei către cât mai multe fațete ale vieții orașului. A doua pune accent pe rezultatele imediate, omițând că digitalizarea nu e de fapt un buton pe care-l apeși și gata. A treia cere ceva mai simplu – să participe și cetățenii la problemele urbei și să fie educați. Prima poate fi a mediului de business, a doua clar a unei administrații locale, iar a treia sigur e a unui cetățean.

De unde știu sigur? Pentru că am întrebat 🙂 În ultimele săptămâni am dat drumul unui chestionar total neștiințific pentru a vedea cum văd unii cetățeni orașele lor presupus inteligente și a afla ce-și doresc de la ele. E ceva mai simplu decât ce-și doresc femeile și poate ceva mai complicat decât cum văd companiile și administrația lucrurile.

De asta ne ocupăm în articolul de săptămâna trecută. Ce e de reținut? Cu ce rămâi după asta?

  • orașul inteligent este ca icebergul – mare parte din ce se întâmplă în acest cadru nu este vizibil
  • vei ști să fii atent/ă la ce se întâmplă în orașul tău în materie de transformare digitală și
  • poate te vei implica mai mult în conversațiile locale cu privire la orașul tău.

Ce înțelegi dintr-un smart city?

Chestionarul meu total neștiințific a primit 25 de răspunsuri până la această oră și a început cu the baseline. Ce înseamnă pentru tine „smart city”? Rezumatul răspunsurilor se află în graficul (prost generat de către Google) de mai jos.

La o primă vedere, înțelegerea cetățenilor față de ce e un smart city se leagă destul de mult de ceea ce oferă primăria orașului lor și asta se învârte mult în jurul facilităților de e-guvernare. 92% din mostra mea totală neștiințifică asociază în primul rând un oraș inteligent cu utilizarea tehnologiei pentru a interacționa cu cetățenii, iar pe locul doi ca popularitate se află „inițiative pentru sustenabilitate și protejarea mediului înconjurător (colectare selectivă, stații de încărcare pentru mașini electrice, clădiri eficiente energetic)”. Podiumul e completat (expresie total clișeică) de accentul pe colaborare cu mai mulți actori locali pus de administrație. Accentul pus pe IT și inovare a primit doar 6 voturi.

Deduc de aici o privire oarecum limitată asupra ce înseamnă un oraș inteligent, având în vedere că primul impuls a fost să asocieze cu serviciile de e-guverrnare. Ceea ce nu e greșit, dar e doar o parte din acel iceberg. Ce e încurajator e că sustenabilitatea este văzută ca o caracteristică semnificativă pentru un astfel de oraș.

De unde asocierea directă cu serviciile publice? Pentru că e cea mai de bază și pentru că digitalizare..digitalizare și iar digitalizare. Discursul public afectează percepția noastră în materie de orice și, mai ales în peisajul românesc, accentul este pe ceva tangibil, pe sistemul „să se facă, orice, numai să se facă”, accent izvorât din frustrările acumulate pe parcursul a trei decenii în care nu s-a făcut. Desigur, se leagă și de modul total simplu și integrat în care folosim tehnologia în viața de zi cu zi: Google integrează mai multe servicii, disponibile toate cu un cont, putem plăti cu telefonul și aplicațiile de GPS ne ghidează în timp real. Iar astea se opresc adesea la poarta instituțiilor.

Grafic prost generat de către Google Forms 🙂

Ce e inteligent la orașul tău?

Un al doilea răspuns la întrebarea de ce? de mai sus. Oamenii asociază și cu ce au deja. Case in point – răspunsurile la doua întrebare. 92% raportează că beneficiază de plata taxelor online și un procent ridicat de cetățeni raportează că se poate programa online pentru a interacționa cu autoritățile. Din același registru al interacțiunii mai este și existența aplicațiilor prin care poți raporta probleme – și acestea doar limitate la 2 orașe, Oradea și Cluj-Napoca. Deci, sunt exact acele servicii de interacțiune directă menționate mai sus. Podiumul e ocupat de furnizarea de rețele wireless în locurile publice.

 

Alt grafic prost generat de către Google Forms 🙂

Această întrebare pune și oglinda pe orașele din România. Am primit răspunsuri din mai multe orașe – Oradea, Cluj-Napoca, Timișoara, Suceava, Deva, Constanța, București, Chișinău, Iași, Craiova și Brașov. În mare parte, tabloul e tot îndreptat în direcția oferirii de servicii pentru cetățeni – de la interacțiune prin servicii de e-government la incubatoare de afaceri sau transport nepoluant sau alternativ (48%).

Oglinda arată și părțile mai puțin bune – anume că există puține consultări cu cetățenii, colectarea selectivă este încă rămasă în urmă în percepția cetățenilor, incubatoarele de afaceri sunt puține, iar singurii care au stradă inteligentă sunt clujenii (so jealous!).

O mică remarcă cu privire la consultările cu cetățenii. Acestea există deja sub forma procesului de consultare publică atunci când vine vorba de un act legislativ, spre exemplu. Doar că se pare că administrația crede că funcționează pe sistemul “if you build it, they will come”, așa că aici există o problemă de comunicare. Administrația locală mai că nu spune că aceste consultări sunt inutile pentru că nu participă nimeni sau, mai rău, participă doar cei care sunt împotriva proiectelor dintr-un motiv sau altul. Dar face minimum – minimorum pentru a promova aceste consultări publice sau pentru a impulsiona orice proces de consultare.

 

Ce-ți doresc eu ție, dulce orășel smart?

N-am găsit o rimă, dar merge și asa. Secțiunea aceasta este cea mai fascinantă pentru că a dat oamenilor șansa să viseze și ideea e că nu au visat chestii chiar SF. Printre cele mai citate chestii se numără:

  • gestionare „deșteaptă” a deșeurilor – de la colectare selectivă la pubele și coșuri de gunoi inteligente
  • integrarea serviciilor de e-guvernare oferite de administrația locală – deci platforme, multe platforme!
  • transport în comun nepoluant și smart – deci aplicații pentru monitorizarea traseelor, stații de tramvai/autobus smart (cu facilități de încărcare a dispozitivelor), dar să nu uităm de piste de biciclete bine conectate
  • gestionare „deșteaptă” a traficului – de la semafoare inteligente la parcări smart (cred că sunt alea pe care le poți rezerva de la distanță)
  • și desigur ultima, dar nu cea din urmă…mai multe consultări cu cetățenii – deși și aici nu au fost mulți care au exprimat această dorință

Ce-și doresc cetățenii de la orașul lor smart nu e chiar rocket science. Sunt cerințe de bun simț, izvorâte probabil din experiența lor cu tehnologia din viața de zi cu zi și din ce au văzut prin orașele pe care le-au vizitat. Eu una țin minte și acum aplicația de transport în comun din Berlin care adună laolaltă toate mijloacele de transport, îți face un traseu la minut care include și minutele de mers pe jos de la o stație de metrou la alta sau traseu pe bicicletă și, dacă pierzi un mijloc de transport, îți dă o altă rută în timp real.

Ce mă pune pe gânduri? Ce-și doresc cetățenii – platforme, multe platforme! Își doresc servicii integrate, ceea ce e ok, dar vin cu riscurile aferente. Pe de altă parte, nu mulți menționează că și-ar dori ca ei să fie consultați și implicați atunci când vine vorba de transformarea digitală a orașului lor. Oare noi avem un rol pasiv în chestia asta? They give, we take și atât?

Majoritatea lucrurilor pe care și le doresc sunt…rezultate vizibile – o aplicație, o platformă, o stație de tramvai smart. Sunt exact ce le place liderilor politici – lucruri către care pot arăta și despre care pot să zică – „astea s-au întâmplat în mandatul meu”.

Singura dorință care nu e palpabilă se referă la consultările cu cetățenii care nu asigură un capital de imagine extraordinar de mare, având în vedere că o consultare adevărată aduce diversitate de opinii și poate îndoieli cu privire la proiecte și parteneriate. Dar, în același timp, ambele părți trebuie să conștientizeze că interesul trebuie să fie al comunității. Lucru care nu se conștientizează încă de fiecare parte a baricadei.

Mențiuni onorabile - răspunsuri preferate

Dedic ultima parte a acestei investigații total neștiințifice câtorva răspunsuri care mi-au rămas în minte și unor idei la care nu mă gândisem înainte. Cu mulțumirile de rigoare că am ce „roade” la capitolul food for thought:

Ce înseamnă smart city pentru tine?

  • Folosirea tehnologiei pentru identificarea mai ușoară a problemelor cetățeanului, pentru răspunsul mai rapid la problemele lui, pentru diseminarea informațiilor cu privire la soluțiile existente deja.
  • Un oraș in care autoritatea locală folosește tehnologia pentru a face viața cetățenilor cât mai ușoară și plăcută, fie că e vorba de mobilitate urbană, comunicarea deciziilor, eficienta energetică. Serviciile publice sunt interconectate si accesibile. Din păcate, la noi e mai mult slogan de marketing

Ce inițiative de tip „smart city” ți-ai dori să se implementeze în orașul tău?

  • Mi-as dori ca cele (sic!)  anunţate să se implementeze pe bune. Sa se faca follow-up si analiză post-implementare. Nu doar sa il vedem pe dl Boc cum taie panglica la singura/prima strada smart. Cel mai tare mi-as dori sa avem intr-adevar colectare selectiva a deseurilor. Momentan e doar pe hartie. (răspuns din Cluj-napoca)
  • Mult mai mult focus pe mișcare și mobilitate – piste de biciclete complete și sigure, parcuri, terenuri de sport, transport in comun util cu adevărat. (răspuns din Brașov)
  • Biciclete și trotinete electrice cu o rețea de piste care sa asigure conectare internă, dar și cu vecinatatile; concursuri de inovare în domeniul smart city, a căror rezultate sa fie valorificate; transport în comun nepoluant; supravegherea smart a curățeniei orașului; posibilitatea de video-auditie cu autoritățile locale; etc (răspuns din Oradea)
  • Platformă pentru gestionarea deșeurilor și a reciclabilelor (ce pot recicla, unde, când) (răspuns din Constanța)

Încă o dată, mulțumiri celor care au completat! Chestionarul e încă deschis și adună mostre de înțelepciune cetățenească 🙂

Adaugă comentariu

 

Digital Policy este o platformă de analize de politici publice digitale, axată pe nivelurile european, național și local.

Pagini

Newsletter