„Phoebe, do you have a PLAN? I don’t even have a PLA..” Vorbe de duh de la începutul serialului Friends, când fetele trec printr-o criză a vârstei de 25 de ani pentru că nu știu ce se va alege de ele. Să recunoaștem: cu toții am trecut prin asta. Chiar și România de 30 de ani trece printr-o astfel de criză. România, do you have a PLAN? Se pare că are chiar două (ca să fim siguri că măcar unul reușește; sau jumătate dintr-unul).
Are marele PNRR și are chiar și planuri pentru celelalte fonduri europene. Da, în caz că ați uitat cu toții (politicienii sigur au uitat), există și alte fonduri europene pentru perioada 2021-2027!
Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt. Graficul de mai jos arată alocările pe state membre doar pe două dintre fondurile pe care le avem la dispoziție – un total de aproximativ 25 de miliarde EUR. Aproape cât PNRR. Eu zic că nu sunt de ici, de colo și că trebuie luați în considerare. Mai sunt încă peste 3,5 miliarde prin Fondul de Coeziune și încă 2 prin Mecanismul de Tranziție Justă. Și lista mai poate continua.
Banii deocamdată sunt teoretici, nu stau la graniță așteptând cu nerăbdare să intre în țară. Depinde de noi cum îi atragem în țară, cum îi cheltuim și ce efecte au asupra economiei și societății noastre. Despre PNRR se vorbește peste tot, de la sumele de bani oferite, la fake news despre cum UE ne obligă să renunțăm la încălzirea pe lemne sau la faptul că trebuie renegociat. Despre fondurile europene clasice și tradiționale nu auzim mai nimic, ceea ce e ciudat, având în vedere că investițiile din PNRR trebuie să fie complementare celor din programele operaționale clasice. Deci, ar trebui să vorbim despre cele două surse de bani împreună, dacă tot vorbim despre potențialul transformator al banilor europeni. O să ziceți că nu se vorbește încă pentru că programele operaționale nu sunt definitivate încă (deși e 2022 deja). Păi, poate tocmai de asta ar trebui să vorbim despre acestea, acum când se pot face schimbări, se poate discuta potențialul impact etc.
Despre asta e vorba în prima postare din 2022: fondurile europene „clasice” și ce investiții/priorități preconizează autoritățile pentru transformarea digitală, tehnologie etc.
Ne vom uita la:
- toate programele operaționale și ce priorități directe/tangențiale există pentru transformare digitală, digitalizare etc
- câteva chestii care ies în evidență în materie de analiza de nevoi și alte lucruri care apar în documente
La ce te ajută toate astea?
- să vezi care sunt problemele societății și unde trebuie intervenit
- poate găsești o zonă în care ai vrea să intervii
Acum, înainte să purcedem, trebuie să accept niște limitări ale acestei investigații:
- așa cum am spus, programele operaționale (PO) nu sunt definitive și pot suferi schimbări
- acțiunile, tipurile de investiții și intervenții enumerate în aceste PO-uri sunt și ele posibile și teoretice, fiind doar exemple sau idei orientative pentru cei care vor gândi ghidurile solicitantului și pentru solicitanți. Deci, nu e obligatoriu să se întâmple exact așa cum e în documentele de program
- posibil să nu existe coerență în materie de program – prioritate – acțiune de intervenție de la un program operațional la altul. În unele locuri veți găsi acțiuni și priorități, în altele posibile lucruri de finanțat, totul depinde de cine a scris la documentele de program
- PO Regionale sunt împărțite pe regiuni de dezvoltare pentru această perioadă de programare, așa că aici m-am limitat la a prezenta prioritățile doar pentru regiunea NV (yes, I am that lazy!)
- Având în vedere că am decis să preiau datele din textele programelor operaționale, veți vedea mai jos plin de „digitalizare”. Da, știu că ar trebui să fie transformare digitală
Programul Operațional Dezvoltare Durabilă
- cuvinte-cheie: reziliență, comunicații de urgență, smart grids
- centrat pe investiții pentru protecția mediului – coeziune socială economică și teritorială prin sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră
Ce se poate finanța pe partea de transformare digitală din acest program? (priorități, tipuri de acțiuni)
- Prioritatea 3. Promovarea adaptării la schimbările climatice şi managementul riscurilor – investiții pentru rețelele de comunicare și cele informatice utilizate pentru gestionarea situațiilor de criză. Sistemul național de management al situațiilor de urgență poate beneficia de noi modernizări pentru interoperabilitate
- Prioritatea 4. Promovarea eficienței energetice, a sistemelor și rețelelor inteligente de energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
- Acțiunea 4.3. Promovarea utilizării surselor de energie regenerabilă – menționează strategiile smart city, unde orașele au în vedere utilizarea tehnologiei din resurse regenerabile
- Acțiunea 4.4. Sisteme și rețele inteligente de energie – smart grids
- dezvoltarea și modernizarea rețelelor energetice inteligente (Smart Grids) care „trebuie să se realizeze în jurul următoarelor principii: digitalizare, automatizare, impact redus asupra mediului înconjurător, securitate și flexibilitate”
- posibile măsuri: Modernizarea și digitalizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice şi implementarea de soluții privind controlul rețelei de la distanță
- dezvoltarea și modernizarea rețelelor energetice inteligente (Smart Grids) care „trebuie să se realizeze în jurul următoarelor principii: digitalizare, automatizare, impact redus asupra mediului înconjurător, securitate și flexibilitate”
Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare, Instrumente Financiare
- cuvinte-cheie: digitalizare, specializare inteligentă, business, cercetare, educație, administrație publică, capital de risc
- centrat pe îmbunătățirea cercetării românești, utilizarea tehnologiei digitale pe mai multe paliere, poate prea diverse: de la educație la mediu de afaceri și cultură
Ce se poate finanța pe partea de transformare digitală din acest program? (priorități, tipuri de acțiuni)
Prioritatea 1. Susținerea și promovarea unui ecosistem de CDI atractiv și competitiv în RO
- Acțiunea 3. Sprijin pentru proiecte în domeniul tehnologiilor avansate – un sprijin inițial pentru coagularea de echipe de cercetare în domenii, cum ar fi inteligența artificială, tehnologii avansate și emergente, care ulterior să poată dezvolta ulterior proiecte de cercetare mai mari prin programe cum ar fi Orizont Europa. Se pot crea și huburi de cercetare pe domenii cheie
Prioritatea 2. Digitalizare în administrația publică, educație, cultură, mediu de afaceri
Administrație publică – exemple de acțiuni, măsuri, posibile proiecte/intervenții:
- evenimentele de viață care au rămas nedigitalizate din vechile strategii (aici am reușit să găsesc o primă mențiune a vechii strategii digitale a României despre care nimeni nu mai zice nimic), cum ar fi obținerea cărții de identitate, înscrierea la școală, dar și sistemele informatice necesare pentru unele servicii publice, cum ar fi pentru obținerea unui card european de asigurări de sănătate
- măsuri pentru interoperabilitate – pentru ca sistemele instituțiilor publice să se poată conecta și să funcționeze împreună: registrul registrelor, hub de interoperabilitate, arhitectura bazata pe servicii. Se vor finanța proiectele digitale care presupun interoperabilitatea prin folosirea de building-blocks (eDelivery, eProcurement, eInvoice), conectarea la Single Digital Gateway
- susținere a procesului guvernamental de luare a deciziilor prin sisteme și soluții complexe (ex: Big Data, Inteligență artificială, soluții bazate pe cloud, Supercomputer, Blockchain, Quantum Computing etc.)
- dezvoltare platforme informatice alimentate cu datele generate de administrația publică – Open Data
Educație – exemple de acțiuni, măsuri posibile, proiecte și intervenții
- crearea unei infrastructuri educaționale unitare, interconectarea bazelor de date educaționale de la nivel local cu cele de la nivel central
- dezvoltare de sistem de management al școlarității prin platforme digitale integrate
- digitalizarea portofoliului educațional al studenților
- campusuri 3D în realitate virtuală, acces la Internet în școli
- conținut educațional interactiv (simulări 3D, realitate virtuală pentru elevii din preuniversitar)
Digitalizarea în mediul de afaceri – exemple de acțiuni, măsuri posibile, proiecte și intervenții
- co-finantarea EDIH selectate pentru finanțare din Digital Europe Programme – să le luăm pe rând. EDIH = European Digital Innovation Hubs, adică organizații care au rolul de a ghida companiile în procesul lor de transformare digitală și de a sprijini companiile pentru a inova. Sunt „European” pentru că trec printr-un proces de selecție la nivel european pentru a primi finanțare prin programul Digital Europe Programme. Comisia asigură 50% din finanțare, în timp ce statul trebuie să asigure o altă parte. Statul va asigura finanțare tot prin bani europeni. Problem solved!
- finanțarea dezvoltării IMM-urilor din domeniul TIC pentru tehnologii, cum ar fi Blockchain, IoT, robotizare etc
Prioritatea 3. Stimularea accesului la finanțare al IMM-urilor prin utilizarea Instrumentelor Financiare
- un tip de instrument financiar – capital de risc, combinat cu grant pentru IMM-uri nu mai vechi de 7 ani, cu proiecte într-unul din domeniile de specializare inteligenta identificate prin Strategia națională de cercetare, inovare și specializare inteligentă
Programul Operațional Sănătate
- cuvinte-cheie: sănătate, telemedicină, date, platforme
- centrat pe dezvoltarea sistemului de sănătate din România, complementar cu PNRR
Ce se poate finanța pe partea de transformare digitală din acest program? (priorități, tipuri de acțiuni)
Prioritate – Digitalizare în sănătate – exemple de acțiuni, măsuri, posibile proiecte/intervenții:
- Observatorul național pentru date în sănătate pentru „proiectarea și execuția infrastructurii și a soluțiilor aferente”
- observator național pentru date în sănătate – actualizare de date pacienți, portal de sănătate pentru comunicarea cu pacientul, sisteme administrative de suport
- aplicații de telemedicină
- dezvoltarea de soluții de e-sănătate cu standarde de interoperabilitate pentru sarcini și funcții comune în sectorul sanitar
- digitalizare laboratoare sănătate publică, centre de transfuzii, funcții legate de arhivare, schimb de informații medicale,
- digitalizarea internă a unităților sanitare altele decât cele din subordinea MS pentru acuratețea datelor
Programul Operațional Educație și Ocupare
- cuvinte-cheie: piața muncii, incluziune, competențe digitale, platforme, educație, preuniversitar, tineret
- centrat pe îmbunătățirea funcționării educației la toate nivelele, pe incluziune socială și corelarea formării cu piața muncii
Ce se poate finanța pe partea de transformare digitală din acest program? (priorități, tipuri de acțiuni)
Prioritatea 1 – Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii
- înființarea de cluburi de tineret cu activități, printre care și sesiuni de educație digitală
- instruire și dezvoltare de competențe digitale pentru tineri + dezvoltarea de competențe care țin de implicare în societate – democrația digitală sau contracararea știrilor false + competențe pentru industrii creative sau robotică
Prioritatea 2 – Îmbunătățirea participării copiilor la educația antepreșcolară și preșcolară
- realizarea de ghiduri de bune practici care să conțină și strategii de predare online și valorificarea competențelor digitale
Prioritatea 3 – Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională
- oportunități de dezvoltare profesională pentru personalul didactic și prin dezvoltare de mecanisme de lucru online, inclusiv pentru asigurarea asistării/predării la clase virtuale (”profesor virtual”)
Prioritatea 4 – Creșterea calității ofertei de educație si formare profesională pentru asigurarea echității sistemului si o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic
- asigurarea de platforme digitale pentru entitățile care asigură servicii de consiliere și orientare profesională
- asigurarea materialelor și tehnicii necesare pentru dezvoltarea competențelor elevilor – digitale și antreprenoriale
- dezvoltarea și implementarea unor programe universitare pentru adaptarea ofertei universităților la solicitările pieței muncii. Tipuri de acțiuni – dezvoltarea de cursuri deschise, online, platforme e-learning pentru competențe cerute de către piața muncii și digitalizarea de cursuri în varianta blended.
- Implementarea unui program pentru internaționalizarea învățământului superior prin digitalizarea procesului de admitere a studenților străini
Prioritatea 5 – Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic
- Realizarea unei platforme de monitorizare a contractelor de practică ale elevilor la operatori economici
- Adaptarea serviciilor educaționale adresate elevilor și personalului didactic din învățământul profesional și tehnic. Tipuri de acțiuni: formare de competențe inclusiv digitale pentru elevii din învățământul profesional și tehnic, cu accent pe cei din medii dezavantajate
Prioritatea 7 – Antreprenoriat și economie socială
- dezvoltarea de instrumente sau structuri colaborative pentru sprijinirea entităților de economie socială, platforme online, portaluri de evenimente cu newsletter-uri dedicate
Prioritatea 8 – Modernizarea instituțiilor pieței muncii
- digitalizarea și debirocratizarea ANOFM
Prioritatea 9 – Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității
- Implementarea programului „Competențe digitale pentru piata muncii” care vizează programe de dobândire a competențelor digitale, structurate pe niveluri (inițiere, intermediar, avansat), precedate de o evaluare a nivelului de competențe digitale.
Programul Operațional incluziune și demnitate socială
Prioritatea 1 – Dezvoltarea locală sub responsabilitatea comunității
Tipuri de acțiuni – dezvoltarea competențelor digitale ale copiilor și adulților
Programul Operațional Transport
Prioritatea 3. Creșterea siguranței rutiere
- Digitalizarea elementelor de siguranţă a circulației
Programul Operațional Nord-vest
P1. O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice
O.S 1 Dezvoltarea și creșterea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate
- Dezvoltarea structurilor CDI în folosul întreprinderilor din sectoarele de specializare inteligentă (proiecte CDI de impact regional / local)
- Dezvoltarea structurilor CDI în întreprinderi nou înființate inovatoare din sectoarele de specializare inteligentă
- Sprijinirea transferului tehnologic și a ecosistemului de inovare.
OS a (ii) Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice
- Transformarea digitală a IMM-urilor – investiții pentru adoparea tehnologiilor digitale, sisteme RFID, information tracking systems, achiziția de servicii pentru transformarea digitală, investiții site-uri adaptate ecommerce, soluții pentru cybersecurity și privacy, automatizări, linii de producție, robotică – pentru productivitate
OS a (iii) Intensificarea creșterii durabile și a competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive
- Creșterea competitivității IMM-urilor prin: investiții în noi tehnologii în scopul creșterii productivității (IoT, automatizare, robotică, inteligență artificială, tehnologii de management și organizarea activităților etc),
- investitiții în tehnici avansate de producție – investiții în active corporale și necorporale în legătură cu modernizarea industrială pentru sectoarele de specializare inteligentă, design industrial, inclusiv inovare bazată pe design, customizare de masă (imprimare 3D, manufacturare digitală directă), activități de marketing, sprijinire a comercializării, internaționalizare;
P2. O regiune cu localități smart
OS a (ii) Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice
a) Îmbunătățirea calității serviciilor oferite de administrațiile publice locale prin soluții digitale inovatoare și aplicații de tip smart city. Acțiunile urmează logica deja faimoasă a celor 6 componente ale smart city, așa cum se vede în tabel:
- intervenții integrate la nivel județean/regional, cum ar fi: platforme regionale pentru inovare și specializare inteligentă, aplicații pentru transport public interurban, platforme pentru promovarea și vânzarea prodselor locale, platforme pentru dezvoltarea competențelor digitale, baze de date geospațiale la nivel regional
Multe posibilități pentru smart city, dar există și o listă de prioritate (adică vor fi selectate cu predilecție)- acțiuni privind digitalizarea serviciilor publice, platforme pentru așa ceva, securitate cibernetică, interoperabilitate a proiectelor de servicii publice digitale sau intervenții pentru luarea deciziilor cu ajutorul datelor sau intervenții pentru open data
b) Sprijin pentru digitalizarea administrațiilor publice locale din mediul rural
Exemple de proiecte pentru mediul rural:
Modalitatea de funcționare a acestei intervenții este interesantă. Se vor pre-selecta 5 comune pe județ care vor implementa astfel de proiecte care vor fi monitorizate pentru a se vedea în vedere replicarea lor. Ideea este să nu se intervină haotic la nivel rural, pe sistemul „tu-mi dai mie WiFi la căminul cultural, da eu n-am nici măcar apă în casă”.
P4. O regiune cu mobilitate urbană multimodală durabilă
OS b (viii) Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii nete de carbon
- Acțiuni: Dezvoltarea sistemelor de management a mobilității urbane, cum ar fi sisteme de management al traficului, aplicații “mobility as a service”, etc.
Unde suntem și unde vrem să fim
Ce vedem din cele de mai sus?
- Digitalizarea e peste tot – de la dezvoltare durabilă, energie până la incluziunea persoanelor cu dizabilități și transport. Nu doar pentru că e la modă să vrei digitalizare pentru instituția sau sectorul tău, ci pentru că chiar e necesar. De fapt, prezența acestor idei în aproape toate programele operaționale arată magnitudinea „înapoierii digitale” prin care trecem
- Digitalizarea e peste tot și pentru că e transversală. Mai simplu spus, vedem foarte bine acum cât de necesară a devenit tehnologia în toate domeniile vieții noastre sau cât de mult ar trebui să medieze fiecare activitate pe care o realizăm
- Trăgând linie și adunând, care sunt principalele lucruri de care avem nevoie? Date, competențe digitale, interoperabilitate și, desigur, platforme par a fi cele mai prezente cuvinte-cheie în prioritățile de mai sus
- Am mai spus asta aici, dar va fi interesant de urmărit cum anume se vor implementa proiecte pentru a reduce decalajul ilustrat binișor de către DESI și cum se va face saltul către tehnologii noi (în administrație publică, mai ales).
Pe de altă parte, dacă treci prin documentele programelor operaționale, vei observa nu doar priorități grandioase, idei interesante de proiecte sau foarte mult limbaj birocratic. Vei observa și diagnoza situației actuale, adică unde suntem. Deci dacă secțiunea de mai sus a acoperit unde vrem să fim și ce vrem să facem, ar trebui să acoperim mai clar unde suntem. Direct de la sursă, cum ar veni. Pentru că site-ul se numește DigitalPolicy și nu AnyOtherPolicy, mă voi concentra aici mai mult pe nevoi identificate în programele și prioritățile care au directă legătură cu transformarea digitală, decât pe cele care o menționează tangențial.
Deci, cum stăm acum?
- avem un „sistem IT fragmentat” al administrației naționale
- în ceea ce privește sectorul economic, ne lipsește „capacitatea de înțelegere a rolului și funcției acestor tehnologii în evoluția întreprinderii din partea managementului întreprinderii.”
- „lipsa de abilități și educație digitală a populației se regăsește și la nivelul managementului făcând ca transformarea digitală să nu fie înțeleasă corect”
- degeaba ai finanțare dacă nu ai și expertiză pentru transformare digitală
- lipsa de evoluție coerentă a instrumentelor de e-guvernare reprezintă o barieră pentru transformare digitală a întreprinderilor
- capacitatea administrativă pentru a implementa acest proiect este și ea o barieră – se pare că există o „lipsă de înțelegere a mizelor, obiectivelor și efectelor digitalizării proceselor administrative la nivelul decidenților, dar există și o lipsă de înțelegere a rolului instrumental al digitalizării în reorganizarea proceselor birocratice în jurul nevoii cetățeanului”. Pe scurt, politicienii nu dau importanță decât declarativ, cei din sistem nu înțeleg că trebuie regândit modul în care se lucrează cu cetățeanul.
- ce mi-a „plăcut cel mai mult”: „Echipele IT din ministere sunt deseori constituite din persoane care fie nu au studii de specialitate (IT), fie nu au o experiență suficientă în elaborarea de specificații tehnice IT și/sau nu au participat la implementari de sisteme IT de asemenea anvergură cum sunt cele care sunt necesare administrației publice centrale”
- să nu uităm că nici funcționarii și experții în politici publice și servicii publice din domeniile conexe, cum ar fi asistența socială sau educația, manifestă „lipsă de înțelegere minimă a instrumentelor digitale și a efectelor lor asupra proceselor birocratice”
- în educație și cultură nu există structuri care să găzduiască date și să conecteze principalii actori din acest domeniu. În educație, programul menționează că nu există un sistem unitar care să lege inspectoratele județene de minister, iar cultura nu are date colectate unitar la nivel național
Și minusurile pot continua.
E chiar posibil?
Contrastul dintre toate ideile de proiecte și minusurile identificate mai sus e destul de mare. Și totuși, e chiar posibil să facem măcar câteva din lucrurile propuse mai sus? Nu mă hazardez în predicții, dar mă pune pe gânduri faptul că textele programelor pe care le-am parcurs menționează „lipsa de înțelegere minimă” a potențialului transformării digitale din rândul oamenilor din administrație. Nu mai vorbesc de necesitatea dezvoltării competențelor digitale. Dar dacă nu există înțelegere și dedicare către potențial, cum anume vom putea face toate astea?
Surse:
- Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027, https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/01/0e801c8148ad85f2089cbcb3b476bc65.pdf
- Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare, Instrumente Financiare, https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/11/68100a5732a9b7a9c4ce6c17b42360a1.pdf
- Programul Operațional Sănătate, https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/11/eed35e4a5b15fb5707c4bb60c5b0195d.pdf
- Programul Operațional Educare și Ocupare, https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/11/2849fedad130dd1ac76b7769ee5bf1fe.pdf
- Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială, https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/aba9633890e56323fad041a44babef26.pdf
- Programul Operațional Transport, https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/11/ce01599300842ffb8e8b7082800b88d5.pdf
