Acest articol face parte din seria PNRR şi Capra Vecinului în care ne uităm peste gard la alte state cum se descurcă cu planurile lor naţionale şi cum investesc şi fac reforme pentru transformare digitală. Precedentul articol din serie are deja un an şi ceva 🙂 Acest articol apare acum pentru că luna octombrie marchează un an de la aprobarea PNRR-ului nostru.
- miile de proiecte depuse de autoritățile locale pentru programele ”Valul Renovării” și ”Fondul Local”, preocuparea pentru eficiență energetică, extinderea digitalizării și reducerea birocrației vor genera îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește serviciile publice oferite cetățenilor. (premierul României, 29 august 2022)
- cred că am făcut eforturi susținute împreună cu colegii din minister, pentru ca proiectele din PNRR să poată să intre pe făgașul normal și România să ducă la bun sfârșit aceste proiecte mari pentru dezvoltarea pe termen lung a României. (ministrul Fondurilor Europene sau cum s-o fi numind acuma că se tot schimbă numele, iulie 2022)
- Odată cu unda verde dată astăzi de Comisie pentru planul de redresare și reziliență, România face un pas important către un viitor mai prosper, mai competitiv și mai sustenabil. Este un plan de mare amploare, atât în ceea ce privește valoarea finanțării pe care România urmează să o primească, cât și natura ambițioasă a reformelor și a investițiilor prevăzute.(Comisarul European pentru Economie, Paolo Gentiloni, septembrie 2021)
- pentru mediile care trebuie să se transforme – serviciile publice, educația, sănătatea etc – avem de-a face cu un balaur
- pentru mediul economic, pentru mediul local – avem nevoie de praf magic.
- pe unde suntem? sau în limbaj Shrek: are we there yet?
- pe unde sunt alții?
Shrek, are we there yet?
Nu, nu am ajuns încă acolo pentru că PNRR are dată de finalizare 2026, totuși avem un an de la aprobarea planului (făcută formal la final de octombrie prin vizita Președintei Comisiei Europene la București). Deci, întrebarea mai bună este: și ce-am făcut până acum? Depinde pe cine întrebi. Dacă întrebi Comisia Europeană, răspunsul e în graficul de mai jos:
Cum anume consideră Comisia că o astfel de țintă e atinsă? Citez:
A milestone or target is fulfilled once a Member State has provided the evidence to the Commission that it has completed the milestone or target and the Commission has assessed it positively in an implementing decision.
Dacă întrebi pe liderii români, s-ar putea să avem alt răspuns:
- adoptarea OUG pentru cloudul guvernamental, considerată încă din iulie 2022, ca fiind „un jalon atins”: Adoptarea ordonanței este un jalon important din PNRR, îndeplinit înainte de termenul de 30 iunie, după un efort semnificativ condus de Ministerul cercetării, inovării și digitalizării în ultimele două săptămâni. Actul normativ a necesitat avize de la aproape 30 de instituții ale statului român. Mai multe, aici.
- legea interoperabilității – „un nou #milestone PNRR”, anunțat ca atare când a intrat în dezbatere publică. Dar legea de-abia intrase pe circuitul legislativ. Or, așa cum spune Comisia și cum va fi evident mai jos când analizăm activitatea altor state, de regulă, se consideră că jalonul este trecut sau milestone-ul atins atunci când intră în vigoare o anumită prevedere. Update, mulțumită comentariilor: da, legea interoperabilității a intrat deja în vigoare, fiind legea 242/2022. Mulțumesc, Bogdan, pentru precizare.
Presa pune lucrurile în altă lumină:
- Hotnews are o investigație recentă asupra jaloanelor PNRR din trimestrul III al acestui an, pe care le caracterizează ca fiind ținute „la secret”. Portalul de știri a primit lista celor 24 de jaloane pe care Guvernul trebuie să le realizeze (DOAR PE TRIMESTRUL III 2022), dar lista oferită nu arată care s-au realizat și care nu. Conform acestei liste, relevante pentru transformare digitală ar fi:
- Implementarea recomandărilor prevăzute în setul de instrumente al UE privind conectivitatea. Mai precis: câteva recomandări ale Comisiei Europene legate de realizarea tehnologiei 5G în ceea ce privește transparența și informarea publicului cu privire la 5G
- Alocarea drepturilor de utilizare a spectrului de frecvențe radio – importante pentru telecomuncații și rețeaua 5G. Conform articolului, acest jalon este imposibil de a fi îndeplinit. Licitația a fost lansată recent, iar acordarea licențelor s-ar putea acorda probabil în decembrie, conform estimărilor ANCOM din articol.
- Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial al ministrului muncii și al președintelui Institutului Național de Statistică pentru definirea ocupațiilor noi digitale în clasificarea ocupațiilor – aici am înțeles că au apărut noi meserii, cum ar fi tehnician TIC, dezvoltator în domeniul tehnologiei blockchain, designer jocuri digitale, expert în optimizarea motoarelor de căutare (SEO specialist).
- Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să raționalizeze, să simplifice și să digitalizeze pe deplin procedurile legate de întreprinderi
- Platforma națională integrată eVelo și aplicație pentru telefoane inteligente
Opoziția vine cu imaginea sa. Conform Monitor PNRR, aceste jaloane arată cam așa:
Deci, doar pe trimestrul 3 al anului 2022, doar unul din cinci ar fi implementat și cel puțin 2 pe celelalte trimestre. De fapt, stai aşa că ar fi mai multe:
- operaţionalizarea task force-ului pentru transformare digitală, care există, dar stai aşa că deja trebuie făcută „rotația de cadre” încât ministerul a publicat al doilea concurs pentru liderul acestei unități și încă 2-3 posturi
- analiza privind opțiunile legate de cloud-ul guvernamental – care s-a făcut prin intermediul unui chestionar adresat instituțiilor pe sistemul: „așa-i că vreți așa și așa să fie cu cloud-ul ăsta?!” așa-i!
- legea privind securitatea rețelelor 5G, care este aprobată încă din 2021
- strategia națională de securitate cibernetică, adoptată și aceasta la țanc pe 30 decembrie 2021, pentru a se potrivi programul de jaloane și ținte conform căruia era necesară adoptarea în ultimul trimestru al anului 2021.
- toate acestea de mai sus au ținut doar de componenta care chiar se numește Transformare Digitală din PNRR, dar ar mai fi și alte lucruri care s-au atins și care țin de aceasta din alte componente, cum ar fi lansarea call-ului pentru digitalizarea universităților care a avut loc cam fulger. La fel și evaluarea proiectelor.
OK, OK și de ce apare pe site-ul de monitorizare acea „plăcintă” care spune că nu s-a îndeplinit încă nimic? To be fair, România nu e singura țară care apare cu 0 ținte îndeplinite, dar, ce să vezi, la altele e plin. Dacă ar fi să-mi dau cu părerea de ce apărem cu 0% îndeplinit, de vină ar fi lipsa de comunicare dintre nivelul național și cel european. Sau să nu părem că le-am făcut pe unele cu întărziere. Sau poate pentru că nici Guvernul nu are ceva în real-time care să le spună cam pe unde sunt jaloanele/țintele. Adică are, se cheamă Dashboard PNRR, dar nu e adus la zi deloc. Nu de alta, dar ca să ajung la informațiile astea, am apelat la vreo 4-5 siteuri, plus la tabelul cu jaloane de pe site-ul foarte neprietenos al MIPE și la jocul amintirilor. Prin comparație, platforma spaniolă pentru planul lor arată așa:
- cu motor de căutare pentru call-uri pe PNRR
- cu o situație clară a proiectelor strategice pentru transformarea economică a țării (din toate investițiile din PNRR-ul lor, câteva sunt considerate primordiale pentru stat)
- cu o pagină separată care conține execuția bugetară a planului (vezi mai jos cum arată la finalul lunii iunie 2022), cu prezentări cu situația implementării și asta e doar ce am putut vedea la o scanare pe fugă a platformei lor
Pe unde sunt alții?
Pe aceeași platformă a Comisiei Europene, am putut să văd foarte transparent și clar ce au făcut unele state. Așa cum am spus, sunt puține state care apar cu jaloane implementate pe transformare digitală, e posibil să fie o „scăpare” de raportare din partea lor. Este vorba despre Italia, Croația, Spania, Portugalia, Franța, Grecia și Slovacia.
Câteva precizări înainte să mergem mai departe:
- ceea ce vedeți mai jos e ceea ce statele au raportat deja Comisiei Europene. De exemplu, pe portalul spaniol am putut observa că se lucrează și la alte ținte. Iar portalul italian e un exemplu de bună practică – site bilingv, cu facilitate de open data, unde poți filtra după ținte, domenii și așa mai departe și sunt prezentate și alte jaloane. Visul cercetătorului, ce să mai…
- având în vedere că am capacitatea de a înțelege doar două din cele 7 limbi vorbite în țările analizate și faptul că nu toate portalurile naționale sunt la fel de prietenoase și deschise, am decis să mă limitez la portalul Comisiei Europene pentru această analiză
Așa cum se vede, campioanele sunt Italia și Spania, cu un număr egal de reforme, câte 8 pe fiecare. Urmează apoi Franța cu 5 investiții lansate, dar nicio reformă și Croația cu 4 reforme realizate și nicio investiție începută. Grecia și Slovacia au raportat 4 (3 investiții, 1 reformă), respectiv 3 (2 investiții începute și 1 reformă pornită) jaloane/ținte îndeplinite. De ce această împărțire pe reforme/investiții? Pentru că logica PNRR condiționează investițiile, deci banii, de reforme. Toate planurile au asta în comun. Și acum devine evident și faptul că în România nu apare această raportare pe reforme versus investiții. De ce ar fi util? Păi, să vedem la ce se avansează mai ușor și dacă facem acele reforme pe care le-am promis și pe care adesea vrem să le renegociem.
Revenind la țările care au raportat, să vedem și ce au făcut mai exact. În primul rând, statele au raportat reformele administrative necesare implementării unui astfel de program-mamut într-un astfel de termen scurt. Câteva exemple:
- Italia – intrarea în vigoare a legislației cu privire la guvernanța PNRR, sisteme de audit și control pentru implementarea planului, legislație pentru simplificarea procedurilor administrative sau legislație cu privire la simplificarea recrutării pentru personalul însărcinat cu implementarea planului
- Spania – sistem informatic integrat pentru implementarea planului lor
- Slovacia – sistem informatic pentru monitorizarea implementării PNRR, care arată cam așa pentru noi, cetățenii. E o diferență, nu?
Mai apoi, discutăm despre strategii, cadre legale și planuri care să dirijeze transformarea digitală. Cam așa:
- Portugalia – Cadrul legal pentru transformarea digitală a administrației publice
- Spania – strategia națională pentru inteligență artificială, carta drepturilor digitale, planul național pentru competențe digitale, strategia de digitalizare a IMM-urilor, lansarea licitațiilor și atribuirea spectrului radio pentru 5G (care la noi e în superîntârziere)
- Italia – plan național pentru competențe, decret pentru „ghișeul vamal unic” digital (sportello unico doganale), intrarea în vigoare a legilor pentru cloud și interoperabilitate
- Croația – crearea unei unități de management pentru proiectele de transformare digitală în agricultură
- Slovacia – conceptul național pentru informatizarea administrației publice 2021-2030
Al treilea pilon mare ar fi investițiile în diverse arii ale transformării digitale:
- Franța – alocarea de noi locuri în învățământul universitar, crearea de call-uri pentru proiecte pe transformarea digitală a educației și a instituțiilor de cercetare, creșterea resurselor alocate agenției naționale pentru finanțarea și reglementarea educației vocaționale
- Grecia – schimbări în codul muncii
- Portugalia – selecția Huburilor de Inovare Digitală, programe de achiziție de calculatoare pentru elevi și profesori, call-uri pentru proiecte de cercetare în agricultură sustenabilă
- Spania – programe de dotare a școlilor cu unelte digitale
- Italia – fond pentru sprijinirea întreprinderilor conduse de femei, call pentru proiecte strategice naționale de cercetare, acordarea contractului de dezvoltare a portalului național de turism
După ce am văzut direcțiile în care au mers alte state, întrebarea logică ar fi: care e diferența dintre acestea și România? Diferențele în abordări nu sunt prea mari, dar parcă unele state știu clar în ce direcție vor să meargă și marșează în direcția aia mai clar. Spre exemplu, Spania care a identificat acele proiecte strategie pentru tranziția economiei și lucrează avansat către ele. Sau Franța, a cărei orientări e clar spre dezvoltare competențelor cetățenilor săi. În rest, lucrurile merg în direcții similare, prin programe de achiziție de tehnologie, dezvoltare de ecosisteme de cercetare, sprijin pentru IMM-uri etc. Diferența mare între ele este la nivelul raportării și al transparenței. Am arătat mai sus portalurile spaniol și italian, în timp ce dashboard-ul PNRR al României arată că absolut toate jaloanele până în 2026 sunt în derulare. Chiar și cele pe care le-am raportat mai sus ca fiind realizate apar în derulare. Exemplu aici sau aici.
Și cu ce dracu’ mă ajută pe mine asta, domnișoară?
Niciun articol fără rubrica asta 🙂
În primul rând, sunt o grămadă de bani care se cheltuie cu promisiunea unei Românii a viitorului, unei Românii reziliente..bla bla, știți voi discursul. Ar fi normal să vedem cum merge treaba, să comparăm totuși cu realitate. E așa cum spun toți? Sau e făină și nu praf de stele, praf magic Din păcate, nu vedem asta dacă toate sunt împrăștiate pe 7 site-uri și și informația e în birocrateză.
În al doilea rând, și aici vorbește naiva din mine, să-i putem „taxa” pe bravii noștri conducători dacă n-au ajuns la acea viziune pe care ne-o tot vând.
Nu în ultimul rând, poate ești afectat de unele schimbări sau poate te ajută și ai vrea și tu să fii mai la curent. Cum a fost acea includere în Codul Ocupațiilor din România a unor noi slujbe, cum ar fi specialist SEO care există de o grămadă de ani pe piața muncii, dar are în sfârșit acum o ilustrare legală. Nu mai zic că, uitându-ne cum merg alte țări, putem afla dacă avem noi o problemă sau suntem în rând cu Europa 🙂 Se pare că avem o problemă comună: raportarea și transparența.
Si analiza comparativa e doar pe forma, nu pe fond – acolo ar trebui luat fiecare punct si pitrocit – oare am vrut doar sa bifam casuta sau am si inteles ce naiba am facut bifand-o? 🙂 Intrebarea este retorica, evident…
Also, FWIW legea interoperabilitatii e si ea in vigoare, e 242/2022. Cum se va aplica de ce bine e scrisa, aia nu-i mai intreseaza pe parlamentari.