Hot take (engl) – o expunere (în scris sau verbal) a unei păreri asupra unui subiect, de obicei fiind părere critică ce nu a fost prea mult șlefuită și care e posibil să creeze discordie.
Anul trecut, aproape pe vremea asta, mai scriam un articol similar despre un alt guvern și despre ce-și propunea pe partea de politici digitale. Am scris lung în ideea că va dăinui guvernul. Ei bine, podul de piatră s-a dărâmat. Anul ăsta, fiindcă văd că se schimbă prea des guvernele prin România, am renunțat la varianta de articol de tip long read. Nu am un cuvânt în română pentru hot take, așa că prefer să îl las așa și să spun că mai jos am scris hot take-ul meu cu privire la programul de guvernare pe partea de digitalizare, deci acel D din MCID (Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării).
Articolul e structurat astfel:
- abordarea generală asupra transformării digitale
- guvernanța
- principalele linii de acțiune
- ce e nou față de precedentul program?
Abordare generală
- actualul program de guvernare preia mare parte din precedentul program de guvernare, chiar cu copy-paste. Nu mă miră, sincer.
- actualul program de guvernare plasează România nu știm unde în clasamentul DESI, pentru că locul ocupat de România variază în ceea ce privește DESI. La fel, variază și numărul de state membre din DESI
Prima frază din programul de guvernare pe digitalizare: „În prezent, România se situează pe locul 25 din cele 27 de state membre ale UE în cadrul Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) pentru 2020”.
…… (5 pagini mai încolo)
„În ceea ce privește competențele digitale, România se situează pe locul 27 din cele 28 de țări ale UE în clasamentul Indexului DESI”.
- are un ton mai puțin critic comparativ cu precedentul program de guvernare – cel din urmă se axase pe minusurile statului în ceea ce privește capacitatea de transformare digitală. Acesta discută mai mult despre performanțele în ceea ce privește conectivitatea și despre performanța de a avea mai mai mulți specialiști IT în medie față de alte state. Dar nu discută cu adevărat care sunt realele probleme ale societății digitale din România. Una e să prezinți o serie de indicatori, alta e să prezinți tabloul complet al lipsei de competențe digitale în ciuda vitezei de Internet ridicate de care ne bucurăm folosind-o pentru Youtube și FB, mai degrabă decât un curs online sau pentru Internet banking
- având în vedere locul pe care-l ocupă România în acest clasament, cumva ideea că IT-ul constituie un brand de țară pare obtuză pentru că riști să adâncești inegalitățile – vizând în principal vârfurile.
- societatea 5.0. Da, programul discută și despre așa ceva. Mai multe, mai jos.
Guvernanța
- arhitectura decizională – nici acest program de guvernare nu stabilește clar cam care ar trebui să fie legătura dintre ADR și Minister, având în vedere că fostul ministru se plânsese că nu s-a putut comunica chiar ok cu ADR. Am impresia că acum nu se va întâmpla așa. Ca urmare, și acest program își propune, „Delimitarea clară a rolului fiecărei structuri implicate direct în procesul de digitalizare”. Să nu mai zic de Directoratul Național de Securitate Cibernetică. În total, cel puțin trei instituții care se vor bate în perioada respectivă pe bucățele din guvernanță
- apar 2 mențiuni posibile la rolul altor instituții – comitetul de e-guvernare și reducerea birocrației – cu rol de monitorizare a proiectelor din sfera digitalizării și un consiliul multi-stakeholder pentru crearea societății 5.0(?!) al cărui rol este vag menționat într-o frază: „un consiliu multi-stakeholder va fi stabilit pentru a valida și augmenta primii pași și a asigura continuitatea cu eforturile deja întreprinse pe baza Strategiei Naționale pentru Agenda Digitală a României 2020, precum și pentru a elabora și dezbate un plan de acțiune în perioada 2021-2030.”
- parteneriate cu sectorul privat pentru „deschiderea operării serviciilor IT&C din sectorul public către sectorul privat” – aici putem deschide calea către o relație cel puțin problematică în ceea ce privește realizarea de soluții IT pentru transformarea digitală în sectorul public, spre exemplu.
Linii de acțiune
Citez din text:
- administrație publică digitală
- Eficientizarea instituțiilor publice
- Dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică
- economie digitală
- Dezvoltarea soluțiilor de finanțare prin Programele Operaționale Regionale a unor proiecte de Smart City în orașele din fiecare regiune în parteneriat cu hub-urile
- Dezvoltarea soluțiilor de finanțare pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate (cum ar fi inteligența artificială, datele și cloud computing-ul, tehnologia blockchain, calculul de înaltă performanță și cuantică, internetul obiectelor, securitatea cibernetică) și pentru sprijinirea IMM-urilor care adoptă tehnologii digitale.
- educație digitală
- Derularea de programe de training pentru upskilling prin intermediul Digital Innovation Hubs.
- Programe de formare competențe digitale avansate pentru funcționarii publici;
- Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni centre de competențe digitale
- comunicații și tehnologii ale viitorului
- Stimularea adoptării tehnologiilor 5G, respectiv extinderea zonelor deservite la nivel național.
- Intensificarea participării și întărirea rolului României în cadrul unor formate internaționale de cooperare în vederea dezvoltării unor noi proiecte de infrastructură de comunicații electronice, inclusiv 5G, comunicații cuantice, tehnologii cloud, tehnologii satelitare, sisteme inteligente de transport.
- securitate cibernetică
- Adoptarea Strategiei naționale de securitate cibernetică 2021 – 2026.
- Promovarea Legii privind apărarea și securitatea cibernetică a României.
- Asigurarea constantă a securității cibernetice a tuturor instituțiilor publice și a entităților private din spațiului cibernetic național civil, în colaborare cu instituțiile și autoritățile competente.
- componenta strategică societate informațională și democrație rezilientă
- Direcția prioritară I. Dreptul la intimitate online (online privacy)
- Sprijin pentru respectarea GDPR, oferit IMM-urilor.
- Adoptarea ePR și sprijin pentru respectarea ePR
- Direcția prioritară II. Combaterea abuzurilor online și întărirea democrației
- Combaterea formelor de violență online (e.g., cyber-bullying) și a incitării la violență
- Combaterea pornografiei infantile
- Combaterea știrilor false (fake news)
- Direcția prioritară I. Dreptul la intimitate online (online privacy)
Ce e nou față de precedentul program?
Având în vedere că am identificat pasaje întregi care sunt copiate din vechiul program de guvernare, nu prea multe sunt noi. Trei lucruri ies în evidență:
- a apărut o componentă separată de comunicații și tehnologii a viitorului, care este o axă separată față de administrație digitală și care se preocupă mai ales de 5G, scopul declarat fiind să capitalizăm „profilul de conectivitate” al României, apropo de brandul de țară
- componenta de securitate cibernetică – unde autorii fac referire a strategia de securitate cibernetică pentru 2021-2026 sau nevoia de a asigura constant securitatea cibernetică a instituțiilor publice și entităților private. Aici iar intervine dilema guvernanței între cele trei instituții – cum vor lucra? și nu-mi spune că vor colabora că asta e simplu de spus, greu de făcut în realitate.
- de departe cea mai fascinantă chestie este componenta strategică societate informațională și democrație rezilientă, din mai multe perspective:
- pentru că apare sintagma „condiție sine qua non” în text
- dar, serios acum, pentru că avem în sfârșit o zvâncire de discuție despre cum vrem să arate societatea digitală din România. Textul enunță ideea că societatea 5.0 va plasa cetățeanul și nevoile sale în centrul noii realități, iar coaliția „luptă pentru umanism și umanitate”
- that being said, dezamăgirea vine inevitabil pentru că secțiunea aceasta nu dezvoltă aproape deloc cum anume se va face acest salt, mulțumindu-se să enunțe trei obiective largi ale transformării digitale. Pardon, să citeze obiectivele largi ale UE cu privire la transformare digitală: tehnologie în beneficiul utilizatorilor, economie echitabilă și competitivă și societate deschisă, democratică și durabilă.
- mai mult, fără prea multă legătură cu textul legat de societatea 5.0 și cu obiectivele menționate, apar 2 direcții prioritare – dreptul la intimitate online și combaterea abuzurilor online și întărirea democrației. Spun „fără prea multă legătură” pentru că nu se enunță magnitudinea problemei și nu se face o analiză a situației. Pur și simplu, textul începe cu emiterea unei viziuni, ca apoi să treacă la direcții prioritare – (1) online privacy și combaterea abuzurilor online și (2) întărirea democrației (direcții mai degrabă de reziliență democratică, despre care textul nu discută foarte mult)
- Acțiunile concrete legate de această ultimă prioritate? Păi, „dezbateri publice ample” (câte sunt deja!) și o dezbatere europeană privind necesitatea verificării identității unei persoane pe social media „când platforma respectivă a depășit un anumit număr de membri într-un anumit teritoriu al Uniunii Europene”
- Când vine vorba de confidențialitate, ei, aici lucrurile se schimbă, direcția de acțiune e mult mai pronunțată. Programul vizează sprijin pentru IMM-uri pentru implementarea GDPR (un regulament care deja există de 3 ani și jumătate) și a directivei ePrivacy. Cumva, chestia asta mi se pare ciudată: să gândești sprijin financiar inclusiv din bani europeni pentru o reglementare europeană. Și ilustrează încă o dată gândirea inversă cu privire la cadrul ăsta de confidențialitate: povară pentru companii (nu neg că nu poate fi costisitoare), în loc să o gândești ca pe o consfințire a unor drepturi fundamentale, asta dacă tot vorbești despre societatea 5.0
- În altă ordine de idei, societatea 5.0, după model japonez, își propune mișcări de tip „leap-frogging”, adică să sară peste anumite etape intermediare de dezvoltare, pe care nu le menționează nimeni aici. Deci, se recunoaște că sunt încă anumite lucruri de rezolvat, dar nu pune cu adevărat degetul pe rană și ăsta e feeling-ul pe care l-am avut citind toate paginile ce țin de „digitalizare”.
- zic și eu, nu mai bine ne uităm la modelul european de societate digitală, așa cum este dezvoltat pornind de la valorile noastre? Să nu uităm de deceniul digital și de principiile societății digitale dezvoltate de către Uniunea Europeană. Ele pot sta la fel de bine la baza unui plan de guvernare pe digitalizare, dar în fine. Hai să ne asigurăm că le respectăm pe acelea cât de cât înainte să visăm la Japonia.
Închei și eu acest articol la fel de brusc cum se încheie componenta de digitalizare din programul de guvernare.
