Multe lucruri se întâmplă pe scena europeană. Câteodată nici nu știi unde să te uiți. „De vină” sunt complexitatea Uniunii și eforturile pe care aceasta trebuie să le depună pentru a se poziționa diferit pe scena mondială în ceea ce privește tehnologiile digitale.
Ediția de astăzi de DIGest se concentrează exact pe aceste eforturi. GDPR, roaming, dar și câteva din declarațiile pe care le-a semnat și România ce setează unele direcții de politici publice la nivel național și european. Să purcedem!
GDPR fără colți?
Parlamentul European „ceartă” autoritatea responsabilă de protecția datelor din Irlanda că nu-și prea face treaba să tragă la răspundere companiile care nu respectă GDPR. De ce pe irlandezi? Pentru că Irlanda este statul european unde majoritatea giganților BigTech își au sediul în Europa, iar GDPR are un mecanism de control de tip punct unic de contact pentru companiile care fac procesări de date transfrontaliere. Adică? Majoritatea sesizărilor se duc la irlandezi care nu prea fac față cererilor și, conform Parlamentului, ajung mai degrabă la înțelegeri fără prea multe amenzi.
De ce e relevant? De ceva vreme circulă printre specialiștii în protecția și guvernanța datelor ideea că GDPR ar fi atât de eficient pe cât pot autorităţile naţionale responsabile să îl implementeze. Putem vorbi de o luptă de David versus Goliat atunci când o instituție prost finanțată și fără resurse adecvate trebuie să se „lupte” cu giganții IT. Știrea aici.
Roaming cu viteza melcului
Centrul de cercetare al Comisiei Europene a făcut o evaluare a calității experienței de roaming pentru cetățenii europeni. Au măsurat vitezele de descărcare și încărcare a informației, au comparat experiența pe aceeași rețea a unui utilizator de roaming cu cea a unui client, dar și diferențele dintre rețeaua „de acasă” și cea de roaming atunci când călătorim.
Ce au aflat? Vitezele de navigare sunt în general mai scăzute acasă decât atunci când călătorim. Asta o știm și asta a aflat-o și Comisia acum 🙂 Dar se pare că sunt și diferențe între experiența pe care o au utilizatorii de roaming într-o rețea pe care o accesează și clienții pentru care aceeași rețea e „acasă”. Probabil că viteza și, deci, calitatea serviciului vor fi luate în vizor pentru o reglementare roaming mai extinsă. Detalii aici.
Ce a mai semnat România? 🙂
Pe 19 martie a avut loc conferința anuală„Digital Day” organizată de către Portugalia care deține președinția Consiliului UE. Cu acest prilej, s-au semnat niște declarații solemne, dar de intenții cu privire la transformarea digitală. Ocazie bună să vedem ce a mai semnat și România:
- European Data Gateways as a key element of the EU’s Digital Decade – angajament pentru îmbunătățirea gradului de conectivitate prin investiții în rețele sigure, cabluri submarine, dar și spații de stocare a datelor în Europa – pentru a sprijini Africa sau America Latină, dar și vecinătatea europeană și Balcanii de Vest
- EU Startup Nations Standard of Excellence – un angajament pentru a stabili puncte de referință comune cu privire la sprijinirea activităților start-up-urilor, schimbul de bune practici la nivelul statelor membre cu privire la politici pentru antreprenoriat, dar și crearea unui Startup Nations Hub pentru acest tip de schimb de bune practici și o platformă de date pentru monitorizarea implementării acestor practici cu privire la companiile start-up
- A Green and Digital Transformation of the EU – un angajament către transformarea digitală care să protejeze mediul, având în vedere că centrele de date, de exemplu, consumă cantități mari de energie sau că simplele baterii de telefon au litiu care e toxic pentru mediul înconjurător.
Sunt semnificative aceste declarații? Da și nu. Nu, nu sunt obligatorii, dar da, dau semnale către ce se îndreaptă Uniunea Europeană și arată calea de urmat pentru statele membre, implicit și România. Liniile sunt clare:
- companiile IT trebuie sprijinite prin politici comune pentru a putea crește mai ușor, aceasta fiind una din dezavantajele pe care le are UE față de SUA. Dacă nu poți sprijini companiile să scaleze la nivel european, ele se vor îndrepta către piața americană pentru investiții
- UE și statele membre au și o misiune geopolitică în deceniul digital pe care l-au proclamat, anume să devină actori influenți în tehnologiile digitale. Relevante sunt câteva din regiunile către care UE întinde o mână – vecinătatea de est, Balcanii de vest.
- Trendul către „verde” e clar și în ceea ce privește transformarea digitală. Deci nu e suficient să extindem tehnologia peste tot, ci să implementăm măsuri de eficiență energetică pentru orașele și administrațiile noastre
Cam atât pentru săptămâna asta. Semnez și eu o declarație solemnă aici că voi publica ceva mai consistent săptămâna viitoare 🙂
