Ce este Digest?
Digest este un exercițiu de făcut ordine în informație mai mult decât orice altceva. Încerc să fiu în pas cu ceea ce se scrie în acest domeniu vast și tot am sentimentul că nu sunt la curent cu evenimentele și analizele. Îl fac atât pentru mine, cât și pentru voi. În engleză, Digest denumește atât un rezumat al știrilor sau a unor analize , dar înseamnă și a înțelege, a digera – „to read or hear new information and take the necessary time to understand it”. Deci, Digest îți dă și rezumatul știrilor pe subiecte legate de politici digitale, dar îți oferă și șansa de a înțelege informația cu o scurtă analiză pe baza a câteva întrebări:
- de ce e semnificativ?
- cu ce mă afectează?
- ce învăț nou?
Transformarea digitală are loc rapid și avem nevoie să o procesăm. Digest te ajută să faci asta.
Vântul schimbării pentru Big Tech în Europa - Ce spun primele analize?
Electronic Frontier Foundation
– una dintre cele mai vechi organizații pentru drepturi civile în lumea
digitală – are o recenzie „mixtă” la propunerea UE pentru legiferarea
spațiului online și a piețelor digitale.
Reminder:
Digital Markets Act își propune să limiteze din puterea unor
mega-platfome care pot distorsiona piețe întregi din cauza mărimii lor.
Sau au devenit piețe în întregul lor. Exemplu dat de cei de la EFF: dacă
ești dezvoltator de aplicații, slabe șanse să ai succes și descărcări
dacă nu ești prezent în magazinul de aplicații Apple/Google.
Cele bune să se adune:
- EFF apreciază câteva lucruri la propunerea UE – interzice
acestor platforme gatekeeper să te forțeze să accesezi și serviciile lor
„auxiliare”. Exemplu EFF: să nu mai fi obligat să îți faci un cont de
Gmail pentru telefonul tău Android - pedepse „reale” și soluții remediale – amenzi reale pentru
companiile care sunt prinse cu „monopolul” în sac ajungând chiar la forțarea separării lor în cazuri extreme - limitarea „amestecării” datelor de la diferite servicii – date provenite din Gmail și Youtube de exemplu
Cele rele să se spele:
- portabilitatea datelor nu este lipsită de capcane – deci dacă vrei să îți muți datele dintr-o rețea socială în alta, nu vei putea să-ți stergi contul inițial, ci va trebui să-l păstrezi. Văd că această problemă este semnalată și de alții aici
- interoperabilitatea adevărată nu este rezolvată
Alții ce spun? EDRI (European Digital Rights) tratează ambele propuneri – Digital Services Act (DSA) și Digital Market Act – dar sunt mai sceptici.
Reminder: DSA e legislația „soră” cu DMA și se referă mai degrabă la interacțiunea noastră cu conținutul online și reglementează câteva obligații ale platformelor față de conținutul pe care-l găzduiesc.
Care e problema?
- analiza celor de la EDRI concluzionează că DSA ar forța platformele să șteargă prima oară conținutul semnalizat ca fiind ilegal pentru că va interveni mai repede responsabilitatea lor legală. Deci, acestea ar fi cu atât mai mult în controlul informației care circulă în online, dar ar fi mânate mai degrabă de „frica” responsabilității legale
- legislația nu ar avea „colți” pentru a limita circulația dezinformării (catalogată ca fiind conținut dăunător și nu ilegal) prin reclame țintite sau hiper-țintite. Cei de la EDRI deplâng lipsa unor stipulări mai stricte în ceea ce privește modelul de reclame țintite al marilor platforme – Google, Facebook mai ales.
De ce e semnificativ? Cu ce mă afectează?
Merită să-ți faci o idee despre cum va arăta viața ta pe Internet în următorii ani și ce vei putea face în plus. Experții pe care i-am urmărit știu că traducă mai bine decât mine limbajul legal în posibile efecte din viața de zi cu zi. Deci, ai putea să scazi din numărul de conturi pe care trebuie să ți le faci la orice serviciu, vei putea raporta conținut potențial ilegal mult mai facil, iar compania ar fi obligată să-l elimine mult mai repede, iar căutările tale pe platformele de e-commerce ar trebui să fie mai „corecte”, în sensul că nu te vor mai direcționa indirect către produsele companiei care deține acea platformă. Ce ar putea fi enervant? Dacă te-ai loga pe Gmail, nu ai mai fi automat logat pe Youtube, de exemplu. Asta ține de obligația platformei de a nu mai „amesteca” datele din diferitele servicii pe care le are.
Despre aceste propuneri am scris și eu aici în contextul unei nevoi de a regândi modul în care facem lucrurile pe Internet.
"Avem nevoie de cursuri de educație civică digitală"
Phil Howard, directorul Oxford Internet Institute discută cu Der Spiegel despre cel mai raport al instituției cu privire la manipularea organizată pe rețelele sociale.
Reminder: contextul discuției este dat de revoltele sau insurecția de la Capitoliu, în urma cărora Trump a fost eliminat de pe marile rețele sociale, pierzându-și principalele platforme de viralizat dezinformări (nu înseamnă că nu poate posta pe Internet, doar că mesajul ajunge mai greu dacă lumea aproape pune semn de egalitate între Internet și rețelele sociale).
De interes:
- dezinformarea organizată a ajuns la scară „industrială”, cu cerere și ofertă la nivel global. Clienți ruși cumpără servicii de dezinformare de la firme specializate din Nigeria.
- nici metaforele n-au scăpat de COVID-19. Ideile conspiraționiste sub formă de memes se „coc” în laboratorul unor platforme, cum ar fi Parler. „Scapă” din acest laborator cu ajutorul unor agenți de transmitere în arii mai largi, cum ar fi Reddit sau Twitter, de unde capătă putere și se viralizează (cuvânt folosit aici atât la sens propriu, cât și la figurat!)
- avem nevoie să ne „inoculăm” de aceste virusuri, așa cum ne-am vaccina. Phil Howard vorbește mai degrabă de ideea de a avea un „sistem imunitar sănătos”- să fim pregătiți devreme să facem față unei astfel de molime. Una din soluții este cea din titlul secțiunii, având în vedere că mulți tineri până în 18 ani recunosc aceste memes și ei sunt următorii votanți. Aceștia își formează comportamentul de cetățeni și ideile legate de demicrație având Internetul ca principal mijloc de informare.
De ce e semnificativ? Cu ce mă afectează?
Dacă ai un cont pe o rețea socială, sunt șanse mari să fi fost țintit de către o tentativă de manipulare, fie printr-o postare sponsorizată, fie printr-una pe care crede Facebook că ai aprecia-o. Fluxul de știri este personalizat pentru tine, deci vezi doar o parte a realității. Aceasta este formată din ce vrea algoritmul Facebook să vezi, dar și ce plătesc alții să vezi tu. E rezonabil să concluzionăm că nu aceasta este realitatea de fapt.
Dacă ai un copil care are conturi pe rețelele sociale, el/ea își va forma unele păreri cu ajutorul memes și pe fondul „viralelor”. Par amuzante la început, dar odată ce vezi unul-două, algoritmul îți sugerează altele similare și ….down the rabbit hole. E amuzant când contribui și tu la o memă, dar nu mai e la fel când acestea implică mesaje de ură.
Bun simț, nu rocket science pentru România digitală
Ultima recomandare vine din România. Nici metaforele nu au scăpat de COVID, iar în România comparațiile trebuie făcute în termeni de „autostrăzi”, „km construiți” pentru a înțelege cu adevărat caracterul strategic al transformării digitale în România. La trucul acesta au apelat și cei de la Code4Romania, organizație care a desenat traseul unor „autostrăzi” de transformare digitală pentru următorii 5 ani în România. Nu ne promit 800-1000 km de autostradă în 5 ani, ci promit dedicare pentru o serie de soluții (și iarăși folosesc expresia aia) de bun simț pentru România digitală. Bun simț, nu rocket science.
Reminder: Printre multe altele, Code4România au dezvoltat știrioficiale.ro care a prins bine în primele zile de pandemie când nu mai știai ce se întâmplă în jur.
De interes:
- există cinci mari autostrăzi de digitalizare care s-au deschis construcției sau se vor deschide în această perioadă de cinci ani: Education for Romania, Care for Romania, Health for Romania, Environment for Romania, Participation for Romania. Fiecare conține obiective mai mici cu soluții propuse în urma experienței lor în domeniu
- în planul lor, ei oferă și câteva linii pe partea de politici publice digitale – dezvoltarea de aplicații în regim de sursă deschisă pentru administrația publică (pentru ca să se poată contribui din exterior la îmbunătățirea soluțiilor), evaluarea competențelor digitale ale funcționarilor publice (yes, please!) sau un audit clar și specializat al instituțiilor publice pentru identificarea soluțiilor digitale potrivite.
- pentru a sprijini demersul, puteți dona 4 Euro/lună la 8864 cu textul PUTEM. Hai că se poate! O fac și eu lunar.
De ce e semnificativ? E semnificativ pentru că deocamdată statul român nu are o strategie de transformare digitală asumată, iar planul celor de la Code4Romania poate fi sămânța unei astfel de strategii. E semnificativ pentru că mesajul lor este axat pe soluții venite dinspre comunitate și nu unele livrate pe sistem top-down și mai ales că noi nu avem exercițiul adoptării ideilor dinspre comunitate. Dar faptul că unele soluții dezvoltate de ei au ajuns deja să fie folosite în sistemul public e un lucru îmbucurător.
Cu ce mă afectează? Cu 4 Euro pe lună 🙂 Te afectează mai degrabă lipsa/eșecul implementării unor astfel de planuri, fie ele publice sau private, prin fiecare frustrare constatată la un ghișeu public sau fiecare rateu al unei platforme publice.
Implicarea din partea comunității nu poate avea tot timpul forma unui cod sau unui audit instituțional, dar poate lua forma unui sprijin printr-un SMS sau unor analize de politici publice care să pună umărul la dezvoltarea expertizei în politici digitale.
Despre cum arată transformarea digitală în viziunea guvernului am scris și eu aici.
Cam atât pentru Digest #1. Patru articole de interes pe partea de politici digitale. Explicate și contextualizate într-un singur text și având în vedere semnificația lor pentru noi și comunitatea noastră. Stay tuned!
